Fermele de troli ale Kremlinului stârnesc zâzanie în Bulgaria prin incintare împotriva refugiaților din Ucraina

05 Iun. 2022, 12:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iun. 2022, 12:17 // Actual //  bani.md

În urmă cu trei luni, când primii refugiați ucraineni au ajuns în orașul de lux de pe litoral Sfinții Constantin și Elena, au fost primiți cu brațele deschise. Mii de femei și copii au fost cazați în camere de hotel de pe coasta bulgară a Mării Negre, iar hotelierii au primit o mică sumă pentru fiecare, din fonduri guvernamentale și europene.

În mediul online, însă, este o altă poveste. Pe rețelele de socializare bulgare, s-a înregistrat o creștere explozivă a articolelor de știri false și a postărilor provocatoare care susțin că refugiații ucraineni profită de ospitalitatea bulgărească – adunând bani din plățile de prestații și fiind, pe deasupra, nerecunoscători.

Acestea au găsit un public dispus să le asculte în unele părți. Un sondaj publicat de Market Links, o companie de sondaje, a arătat că, în martie, mai mult de jumătate dintre bulgari au declarat că guvernul ar trebui să le ofere asistență ucrainenilor, inclusiv din punct de vedere financiar. Acum, doar 35% sunt de acord.

O mare parte din traficul anti-refugiați postat în limba bulgară, spun analiștii și politicienii care lucrează îndeaproape la această problemă, provine de la ferme de troli legate de Kremlin și de alte persoane online.
Scopul, spun ei, este de a stârni sentimentul anti-refugiați în Bulgaria, provocând tulburări sociale și adâncind tensiunile în această țară deja polarizată.

„Asistăm la încercări de destabilizare a guvernului”, a declarat cotidianului The Times săptămâna trecută la Sofia Assen Vassiliev, viceprim-ministru și ministru de finanțe al țării. „Eforturi concertate care folosesc toate instrumentele disponibile, dezinformarea fiind, de asemenea, o mare parte din ele, bine finanțată și împinsă prin intermediul Facebook foarte abil.”

Aceasta este doar cea mai recentă provocare care a lovit noua conducere pro-occidentală a Bulgariei, aleasă în noiembrie pe baza promisiunii de a transforma țara – luând măsuri drastice împotriva corupției și a crimei organizate și rupând din ghearele grupărilor mafiote și ale oligarhilor legați de Rusia care au ținut țara în stăpânire.

Cândva cel mai loial dintre statele satelit ale Uniunii Sovietice, Bulgaria face parte din 2007 din Uniunea Europeană și este orientată ferm către Occident.

Nemulțumirea față de clasa conducătoare este atât de profundă, încât anul trecut alegătorii au ales o majoritate parlamentare și un guvern condus aproape în întregime de persoane fără experiență politică. Vassiliev, absolvent al Universității Harvard, care a condus un start-up IT, a declarat că lipsa de experiență politică este un avantaj. „Ori de câte ori vedem ceva greșit, îl expunem și începem să schimbăm”, a spus el. „Putem face acest lucru pentru că nu am fost implicați în înființarea ei de la bun început”.

Guvernul a revendicat o serie de succese în domeniul anticorupție. Luna trecută, statul a preluat controlul asupra unui laborator care testa produsele biologice care intrau în Bulgaria din Turcia, după ce a descoperit că o companie privată care îl administrase în ultimul deceniu era coruptă în mod obișnuit.
Cu toate acestea, la doar câteva luni de la preluarea puterii, neofitele politice s-au confruntat cu un set complet nou de provocări: sprijinirea aliaților din UE și NATO în ceea ce privește Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei, încercând în același timp să nu provoace mânia Kremlinului.

La sfârșitul lunii aprilie, Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaz a Bulgariei și Poloniei, iar mașina de război hibrid a Kremlinului a intrat în acțiune. Fermele de troli au început să verse conținuturi care îi acuzau pe refugiații ucraineni de orice, de la fraudă cu beneficii sociale până la nerecunoștință. Grupurile pro-Rusia din Bulgaria au început să alimenteze neliniștea socială.

„Ei obțin o fisură într-o companie occidentală și o exploatează”, mi-a spus Bojidar Boianov, ministrul bulgar al e-guvernării. „[Planul lor] este de a crea discordie, de a crea haos, de a submina societățile occidentale”.

Boianov a cerut firmelor de social media să furnizeze guvernului rapoarte privind tipurile de utilizatori care postează pe conturile în limba bulgară, astfel încât să poată detecta un comportament coordonat. „Cea mai mare provocare este că nu avem informații”, a spus el.

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 17:32
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Ian. 2026, 17:32 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!