Fermele de troli ale Kremlinului stârnesc zâzanie în Bulgaria prin incintare împotriva refugiaților din Ucraina

05 Iun. 2022, 12:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iun. 2022, 12:17 // Actual //  bani.md

În urmă cu trei luni, când primii refugiați ucraineni au ajuns în orașul de lux de pe litoral Sfinții Constantin și Elena, au fost primiți cu brațele deschise. Mii de femei și copii au fost cazați în camere de hotel de pe coasta bulgară a Mării Negre, iar hotelierii au primit o mică sumă pentru fiecare, din fonduri guvernamentale și europene.

În mediul online, însă, este o altă poveste. Pe rețelele de socializare bulgare, s-a înregistrat o creștere explozivă a articolelor de știri false și a postărilor provocatoare care susțin că refugiații ucraineni profită de ospitalitatea bulgărească – adunând bani din plățile de prestații și fiind, pe deasupra, nerecunoscători.

Acestea au găsit un public dispus să le asculte în unele părți. Un sondaj publicat de Market Links, o companie de sondaje, a arătat că, în martie, mai mult de jumătate dintre bulgari au declarat că guvernul ar trebui să le ofere asistență ucrainenilor, inclusiv din punct de vedere financiar. Acum, doar 35% sunt de acord.

O mare parte din traficul anti-refugiați postat în limba bulgară, spun analiștii și politicienii care lucrează îndeaproape la această problemă, provine de la ferme de troli legate de Kremlin și de alte persoane online.
Scopul, spun ei, este de a stârni sentimentul anti-refugiați în Bulgaria, provocând tulburări sociale și adâncind tensiunile în această țară deja polarizată.

„Asistăm la încercări de destabilizare a guvernului”, a declarat cotidianului The Times săptămâna trecută la Sofia Assen Vassiliev, viceprim-ministru și ministru de finanțe al țării. „Eforturi concertate care folosesc toate instrumentele disponibile, dezinformarea fiind, de asemenea, o mare parte din ele, bine finanțată și împinsă prin intermediul Facebook foarte abil.”

Aceasta este doar cea mai recentă provocare care a lovit noua conducere pro-occidentală a Bulgariei, aleasă în noiembrie pe baza promisiunii de a transforma țara – luând măsuri drastice împotriva corupției și a crimei organizate și rupând din ghearele grupărilor mafiote și ale oligarhilor legați de Rusia care au ținut țara în stăpânire.

Cândva cel mai loial dintre statele satelit ale Uniunii Sovietice, Bulgaria face parte din 2007 din Uniunea Europeană și este orientată ferm către Occident.

Nemulțumirea față de clasa conducătoare este atât de profundă, încât anul trecut alegătorii au ales o majoritate parlamentare și un guvern condus aproape în întregime de persoane fără experiență politică. Vassiliev, absolvent al Universității Harvard, care a condus un start-up IT, a declarat că lipsa de experiență politică este un avantaj. „Ori de câte ori vedem ceva greșit, îl expunem și începem să schimbăm”, a spus el. „Putem face acest lucru pentru că nu am fost implicați în înființarea ei de la bun început”.

Guvernul a revendicat o serie de succese în domeniul anticorupție. Luna trecută, statul a preluat controlul asupra unui laborator care testa produsele biologice care intrau în Bulgaria din Turcia, după ce a descoperit că o companie privată care îl administrase în ultimul deceniu era coruptă în mod obișnuit.
Cu toate acestea, la doar câteva luni de la preluarea puterii, neofitele politice s-au confruntat cu un set complet nou de provocări: sprijinirea aliaților din UE și NATO în ceea ce privește Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei, încercând în același timp să nu provoace mânia Kremlinului.

La sfârșitul lunii aprilie, Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaz a Bulgariei și Poloniei, iar mașina de război hibrid a Kremlinului a intrat în acțiune. Fermele de troli au început să verse conținuturi care îi acuzau pe refugiații ucraineni de orice, de la fraudă cu beneficii sociale până la nerecunoștință. Grupurile pro-Rusia din Bulgaria au început să alimenteze neliniștea socială.

„Ei obțin o fisură într-o companie occidentală și o exploatează”, mi-a spus Bojidar Boianov, ministrul bulgar al e-guvernării. „[Planul lor] este de a crea discordie, de a crea haos, de a submina societățile occidentale”.

Boianov a cerut firmelor de social media să furnizeze guvernului rapoarte privind tipurile de utilizatori care postează pe conturile în limba bulgară, astfel încât să poată detecta un comportament coordonat. „Cea mai mare provocare este că nu avem informații”, a spus el.

Realitatea Live

09 Dec. 2025, 12:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Dec. 2025, 12:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII