Fermele de troli ale Kremlinului stârnesc zâzanie în Bulgaria prin incintare împotriva refugiaților din Ucraina

În urmă cu trei luni, când primii refugiați ucraineni au ajuns în orașul de lux de pe litoral Sfinții Constantin și Elena, au fost primiți cu brațele deschise. Mii de femei și copii au fost cazați în camere de hotel de pe coasta bulgară a Mării Negre, iar hotelierii au primit o mică sumă pentru fiecare, din fonduri guvernamentale și europene.

În mediul online, însă, este o altă poveste. Pe rețelele de socializare bulgare, s-a înregistrat o creștere explozivă a articolelor de știri false și a postărilor provocatoare care susțin că refugiații ucraineni profită de ospitalitatea bulgărească – adunând bani din plățile de prestații și fiind, pe deasupra, nerecunoscători.

Acestea au găsit un public dispus să le asculte în unele părți. Un sondaj publicat de Market Links, o companie de sondaje, a arătat că, în martie, mai mult de jumătate dintre bulgari au declarat că guvernul ar trebui să le ofere asistență ucrainenilor, inclusiv din punct de vedere financiar. Acum, doar 35% sunt de acord.

O mare parte din traficul anti-refugiați postat în limba bulgară, spun analiștii și politicienii care lucrează îndeaproape la această problemă, provine de la ferme de troli legate de Kremlin și de alte persoane online.
Scopul, spun ei, este de a stârni sentimentul anti-refugiați în Bulgaria, provocând tulburări sociale și adâncind tensiunile în această țară deja polarizată.

„Asistăm la încercări de destabilizare a guvernului”, a declarat cotidianului The Times săptămâna trecută la Sofia Assen Vassiliev, viceprim-ministru și ministru de finanțe al țării. „Eforturi concertate care folosesc toate instrumentele disponibile, dezinformarea fiind, de asemenea, o mare parte din ele, bine finanțată și împinsă prin intermediul Facebook foarte abil.”

Aceasta este doar cea mai recentă provocare care a lovit noua conducere pro-occidentală a Bulgariei, aleasă în noiembrie pe baza promisiunii de a transforma țara – luând măsuri drastice împotriva corupției și a crimei organizate și rupând din ghearele grupărilor mafiote și ale oligarhilor legați de Rusia care au ținut țara în stăpânire.

Cândva cel mai loial dintre statele satelit ale Uniunii Sovietice, Bulgaria face parte din 2007 din Uniunea Europeană și este orientată ferm către Occident.

Nemulțumirea față de clasa conducătoare este atât de profundă, încât anul trecut alegătorii au ales o majoritate parlamentare și un guvern condus aproape în întregime de persoane fără experiență politică. Vassiliev, absolvent al Universității Harvard, care a condus un start-up IT, a declarat că lipsa de experiență politică este un avantaj. „Ori de câte ori vedem ceva greșit, îl expunem și începem să schimbăm”, a spus el. „Putem face acest lucru pentru că nu am fost implicați în înființarea ei de la bun început”.

Guvernul a revendicat o serie de succese în domeniul anticorupție. Luna trecută, statul a preluat controlul asupra unui laborator care testa produsele biologice care intrau în Bulgaria din Turcia, după ce a descoperit că o companie privată care îl administrase în ultimul deceniu era coruptă în mod obișnuit.
Cu toate acestea, la doar câteva luni de la preluarea puterii, neofitele politice s-au confruntat cu un set complet nou de provocări: sprijinirea aliaților din UE și NATO în ceea ce privește Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei, încercând în același timp să nu provoace mânia Kremlinului.

La sfârșitul lunii aprilie, Rusia a întrerupt aprovizionarea cu gaz a Bulgariei și Poloniei, iar mașina de război hibrid a Kremlinului a intrat în acțiune. Fermele de troli au început să verse conținuturi care îi acuzau pe refugiații ucraineni de orice, de la fraudă cu beneficii sociale până la nerecunoștință. Grupurile pro-Rusia din Bulgaria au început să alimenteze neliniștea socială.

„Ei obțin o fisură într-o companie occidentală și o exploatează”, mi-a spus Bojidar Boianov, ministrul bulgar al e-guvernării. „[Planul lor] este de a crea discordie, de a crea haos, de a submina societățile occidentale”.

Boianov a cerut firmelor de social media să furnizeze guvernului rapoarte privind tipurile de utilizatori care postează pe conturile în limba bulgară, astfel încât să poată detecta un comportament coordonat. „Cea mai mare provocare este că nu avem informații”, a spus el.

#troli #Bulgaria #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.