Fermierii, la capătul răbdării! Sturza: Când a venit greul, TOȚI s-au dat cu fundul la gard

Domnul Slusari pleacă de la „forța” fermierilor. Și vine cu un testament
„Iaca, eu v-am spus să le dați! Nu ați ascultat, acum spălați-vă pe cap, constată, într-o postare pe Facebook, fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza.

Potrivit omului de afaceri, de fapt, tot mesajul lui este despre „dați” – subvenții, credite, motorină etc. De la cine? De la medicina, învățământ, pensii. De la europeni, de la români . Și nimic nu e despre cum am ajuns aici. „Căci prin 2021-’22 totul mergea cum nu se putea mai bine la fermieri. Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, prețurile la grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiță pe piețele internaționale au explodat – 200-300%! Toți (aproape) erau convinși că această stare va perpetua și s-a început – tehnică nouă în credit, dezvoltare și extindere în credit, dar și dividend generos dus acasă. Pe nimeni nu l-a pus în gardă faptul că vor veni din urmă creșteri uriașe de costuri la inputuri, semințe, îngrășăminte, motorină, credite. Piața este piață, ea a revenit rapid la „normal”. Fermierii în masă au rămas decapitalizați. Ultimul lucru pe care vreau să-l fac acum e să arunc cu pietre în ei, fermierii! De ce? Pentru că de acest „boom” au profitat din plin furnizorii de materiale, companiile petroliere, Guvernul din impozite, BNM din valuta venită și, nu în ultimul rând, băncile comerciale. Toți”, a mai punctat Sturza.

„Acum, când a venit greul, la fel TOȚI s-au dat cu fundul la gard.
Dar…În capitalism, cinismul are limitele sale. Nimeni nu vrea să moară mârțoaga care mai dă lapte, ultima, de fapt, în lanțul valoric. Respectiv, tot „lanțul” amortizează pierderile – face reduceri, trece la pierderi, restructurează, amână. Repet, toți! Inclusiv sau în primul rând bancherii burdușiți de capital. A executa gajul este contraproductiv și imoral. Atunci pe bune moare mârțoaga… Cine e capabil să-i pună la masa consensului pe toți? Credeam că domnul Slusari, dar și el se pare că a răgușit să tot strige „dați”. Moldova are un potențial uriaș în agricultura modernă cu valoare adăugată. E timpul să vorbim și despre acesta, dar nu cu tractoare în vamă și demisii în ciuda cuiva”, conchide fostul premier.

#Sturza #fermieri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piețele agricole internaționale dau semnale tot mai clare de alarmă, pe fondul blocării exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre și al escaladării conflictelor care afectează rutele comerciale globale. Prețul grâului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de aproximativ 45% în ultimele 12 luni și de 10% doar în ultima lună. Porumbul a urcat, la rândul său, la maximul ultimilor trei ani, cu un avans de 14% într-o singură lună.

Evoluția reaprinde temerile privind o nouă criză alimentară globală, cu efecte severe în special asupra țărilor cu venituri mici și a statelor dependente de importurile de cereale. În economiile dezvoltate, principalul risc este reapariția presiunilor inflaționiste asupra alimentelor de bază.

Situația amintește de începutul războiului din Ucraina, când blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a provocat o explozie a prețurilor la cereale. Atunci, după luni de negocieri, Rusia a acceptat în iulie 2022 un acord mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor ucrainene.

După retragerea Moscovei din acord, Ucraina a reușit să creeze o rută alternativă de transport prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Potrivit Iuliei Sirko, vicepreședinta Comisiei pentru Transport din Parlamentul ucrainean, aproximativ 8.000 de nave au transportat în ultimii doi ani și jumătate circa 200 de milioane de tone de produse ucrainene către aproximativ 50 de state.

Această perioadă pare însă să se fi încheiat. De aproximativ 35 de zile, niciun transport de cereale nu ar mai fi reușit să plece din porturile ucrainene de la Marea Neagră, potrivit estimărilor citate.

Atacurile asupra infrastructurii portuare s-au intensificat puternic. Numai în ultima lună, Rusia ar fi lansat zeci de rachete asupra porturilor din regiunea Odesa, asupra navelor și infrastructurii destinate exporturilor.

În iulie, atacurile asupra rutei cerealelor ar fi fost de opt ori mai numeroase decât în întreg anul 2025. După scufundarea, la 19 iulie, a unei nave cu echipaj internațional, companiile maritime și asigurătorii au început să evite ruta Mării Negre.

Efectele sunt similare cu cele din 2022: diminuarea exporturilor și creșterea rapidă a prețurilor, chiar dacă acestea nu au revenit încă la nivelurile extreme înregistrate imediat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Problemele nu afectează doar exporturile ucrainene. Terminalele rusești de cereale din Marea Azov și Marea Neagră au fost, la rândul lor, afectate de atacurile ucrainene.

Un atac cu drone asupra Novorossiiskului, la 12 august, ar fi paralizat o parte importantă a infrastructurii prin care trece o mare parte din exporturile agricole rusești. Reacția piețelor a fost rapidă, iar analiștii avertizează că scumpirile ar putea continua dacă escaladarea militară se prelungește.

Miza este una globală. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Ucraina se află, de asemenea, printre principalii furnizori. Împreună, cele două state acoperă o parte importantă din cererea mondială, în special pentru țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Presiunile asupra prețurilor sunt amplificate și de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, pe fondul problemelor de transport prin Strâmtoarea Ormuz. Costurile mai mari pentru energie și fertilizanți riscă să afecteze inclusiv producția agricolă din alte regiuni ale lumii.

În paralel, unele exporturi energetice rusești continuă să tranziteze Marea Neagră și Bosforul. Datele satelitare analizate de Institutul pentru Studii Strategice ale Mării Negre indică tranzitul a zeci de milioane de barili de petrol și produse petroliere rusești în primele 20 de zile din august.