Regina Purcari a dat „ora exactă” pe străzile din București! Și-a cumpărat un Rolls Royce Spectre de 770 mii de dolari

Aliona Bostan, cunoscută și ca „Regina Purcari”, a captat din nou atenția publicului, find suprinsă pe străzile din București la volanul unui elegant Rolls Royce Spectre, achiziționat la prețul impresionant de 770.000 de dolari. Soția magnatului Victor Bostan, care a contribuit la ascensiunea afacerii cu vinuri rafinate Republica Modova, a făcut o apariție senzațională, atrăgând privirile tuturor.

De-a lungul timpului, Aliona Bostan a fost văzută la volanul unor mașini de lux precum Cullinan și Dawn, dar Spectre-ul său este doar al doilea din România, după cel al lui Sebastian Bălășescu, fondatorul Urgent Curier. Imaginile surprinse de CANCAN.RO au arătat mașina în prima sa ieșire pe străzile Bucureștiului, evidențiind impecabilitatea acesteia.

„Regina Purcari” a efectuat o tură prin zonele Pipera și Băneasa, fără să facă popasuri, preferând să se bucure de prima sa plimbare cu noul său „bijuterie” pe patru roți. Cu o astfel de apariție, Aliona Bostan nu a făcut doar invidioși printre șoferii obișnuiți, ci a demonstrat încă o dată rafinamentul și stilul său aparte.

În contextul impresionantei creșteri a afacerii Purcari Wineries, condusă de soțul său Victor Bostan, titlurile companiei au înregistrat o performanță excelentă pe piața bursieră, cu un randament de 4,42% în intervalul 15 ianuarie – 15 februarie 2024, în raport cu moneda euro, situându-se printre cele mai bune evoluții din indicii BET și BET-XT.

Cu toate acestea, în ciuda succesului în extinderea afacerii în Orientul Mijlociu și Africa, acțiunile Purcari au înregistrat o ușoară scădere în ultima săptămână, în urma zvonurilor legate de posibila anexare a Transnistriei de către Rusia.

Crama lui Victor Bostan asociată cu temuta grupare de hackeri din Rusia

Sergey Magidov a fost, în anii ’90, director în banca rusească Globex, deținută de oligarhul Anatoly Motylev, se arată într-o investigație ziare.com.

În urma crizei financiare de la începutul anilor 2000, banca a intrat în incapacitate de plată. De fapt, au existat suspiciuni că banca fusese devalizată de Motylev și angajații săi apropiați, dar frauda a fost mușamalizată.

Cu toate acestea, în 2009, statul a preluat banca prin fondul de investiții de stat VEB injectând în ea 80 de miliarde de ruble (în jur de 5 miliarde de dolari) în încercarea de a o salva. Câțiva ani mai târziu, Globex a fost închisă definitiv.

La sfîrșitul aceluiași an 2009, câțiva foști angajați de la Globex Bank (printre care și Sergey Magidov) au cumpărat, pentru fostul lor patron Motylev, RBC Bank. La scurt timp, noua achiziție a fost redenumită AMB, adică inițialele lui Anatoly Motylev și Bank.

Apoi, Motylev preia încă trei bănci: Tula Industrialist, M-Bank și Rossiyskiy Kredit Bank. Motylev figura ca acționar doar la ultima bancă, restul fiind deținute prin interpuși. În total patru bănci.

Între 2013 și 2014, Motylev continuă investițiile financiare și câștigă controlul, direct sau prin interpuși (inclusiv prin Magidov), asupra a șapte fonduri private de pensii rusești (cel mai mare fiind Sberfond RESO) construind o adevărată piramidă financiară. Șapte fonduri de pensii care dețineau economiile a peste un milion de ruși, în valoare de 60 de miliarde de ruble.

Fondurile de pensii au fost pentru Motylev nimic mai mult decât un mijloc de a-și finanța băncile cu banii oamenilor.

În 2015, statul rus retrage licențele băncilor după ce descoperă o serie de fraude și de deturnări de fonduri. În același an, statul retrage autorizațiile și pentru cele șapte fonduri de pensie care nici măcar nu fuseseră acceptate în fodul de garantare.

În cele din urmă, Motylev, stabilit între timp la Londra, a fost acuzat de delapidarea a 126 miliarde de ruble și pus pe lista urmăriților internațional. Acum un an și jumătate, Înalta Curte din Londra a început procedura de faliment în Marea Britanie împotriva lui Anatoly Motylev. Instanța a emis, de asemenea, o serie de ordine, inclusiv confiscarea bunurilor, blocarea firmelor și percheziția locuinței sale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aliona bostan #rolls royce #Purcari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”