Fermierii moldoveni obțin acces la piața israeliană, dar roșiile lor încă nu au ajuns în UE după doi ani

Fermierii din Republica Moldova au acum posibilitatea de a exporta roșii proaspete în Israel, conform unui anunț făcut de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Însă în doi ani nu s-a exportat nicio roșie în UE de când agricultorii moldoveni au posibilitatea de a exporta fără taxe.

Pentru a exporta roșii în Israel, operatorii moldoveni trebuie să asigure că roșiile sunt originare din Republica Moldova, producția provine dintr-o țară recunoscută ca fiind indemnă de Bactrocera dorsalis, roșiile provin din locuri de producție protejate fizic împotriva dăunătorului Leptinotarsa decemlineata și au fost inspectate oficial înainte de expediere, fiind libere de acest dăunător. Inspecția trebuie să respecte standardul ISPM-31, cu un eșantion adecvat pentru a detecta un nivel de infestare de 0,5% la un nivel de încredere de 95%, fiecare lot exportat trebuie să fie însoțit de un Certificat fitosanitar, care confirmă respectarea cerințelor de import specificate, iar importatorul israelian trebuie să obțină un permis de import valabil pentru acest tip de marfă.

Niciun kilogram de roșii și usturoi și niciun litru de suc de struguri nu au ajuns pe piața europeană în 2 ani, de când agricultorii moldoveni pot exporta în UE șapte categorii de produse fără taxe vamale.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat, pe 18 iulie în 2022, un regulament care prevedea majorarea cantităților care pot fi exportate fără taxe în Uniunea Europeană pentru șapte produse agricole moldovenești: prune, struguri, mere, suc de struguri, cireșe, roșii și usturoi. Decizia a intrat în vigoare pe 24 iulie 2022 și a fost prelungită de atunci de două ori: pe 14 iulie 2023 și pe 13 mai 2024.

Această măsură a UE a servit drept sprijin pentru producătorii agricoli, în contextul în care căile lor comerciale au fost blocate în urma declanșării de Rusia a războiului în Ucraina.

La fel ca în 2022, anul trecut producătorii moldoveni nu au profitat pe deplin de această oportunitate și nu au exportat în UE fără a plăti taxe trei din cele șapte categorii de produse: usturoi, roșii și suc de struguri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rosii #export #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.