Fermierii moldoveni obțin acces la piața israeliană, dar roșiile lor încă nu au ajuns în UE după doi ani

Fermierii din Republica Moldova au acum posibilitatea de a exporta roșii proaspete în Israel, conform unui anunț făcut de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA). Însă în doi ani nu s-a exportat nicio roșie în UE de când agricultorii moldoveni au posibilitatea de a exporta fără taxe.

Pentru a exporta roșii în Israel, operatorii moldoveni trebuie să asigure că roșiile sunt originare din Republica Moldova, producția provine dintr-o țară recunoscută ca fiind indemnă de Bactrocera dorsalis, roșiile provin din locuri de producție protejate fizic împotriva dăunătorului Leptinotarsa decemlineata și au fost inspectate oficial înainte de expediere, fiind libere de acest dăunător. Inspecția trebuie să respecte standardul ISPM-31, cu un eșantion adecvat pentru a detecta un nivel de infestare de 0,5% la un nivel de încredere de 95%, fiecare lot exportat trebuie să fie însoțit de un Certificat fitosanitar, care confirmă respectarea cerințelor de import specificate, iar importatorul israelian trebuie să obțină un permis de import valabil pentru acest tip de marfă.

Niciun kilogram de roșii și usturoi și niciun litru de suc de struguri nu au ajuns pe piața europeană în 2 ani, de când agricultorii moldoveni pot exporta în UE șapte categorii de produse fără taxe vamale.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat, pe 18 iulie în 2022, un regulament care prevedea majorarea cantităților care pot fi exportate fără taxe în Uniunea Europeană pentru șapte produse agricole moldovenești: prune, struguri, mere, suc de struguri, cireșe, roșii și usturoi. Decizia a intrat în vigoare pe 24 iulie 2022 și a fost prelungită de atunci de două ori: pe 14 iulie 2023 și pe 13 mai 2024.

Această măsură a UE a servit drept sprijin pentru producătorii agricoli, în contextul în care căile lor comerciale au fost blocate în urma declanșării de Rusia a războiului în Ucraina.

La fel ca în 2022, anul trecut producătorii moldoveni nu au profitat pe deplin de această oportunitate și nu au exportat în UE fără a plăti taxe trei din cele șapte categorii de produse: usturoi, roșii și suc de struguri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rosii #export #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Marii Britanii va înăspri politica de imigrație, intenționând să transforme șederea în Regat într-un „privilegiu” și nu un drept, a anunțat premierul Keir Starmer în cadrul unei conferințe de presă ce a precedat publicarea așa-numitei „carte albe” – documentul ce explică noua direcție politică a executivului, notează The Guardian.

„Toate domeniile sistemului de imigrație – muncă, familie și studii – vor fi reglementate mai strict pentru a avea un control mai ferm. Aplicarea legii va fi mai severă ca niciodată, iar numărul migranților va fi redus”, a declarat Starmer.

Premierul a criticat sistemul anterior, acuzându-l că a încurajat angajarea de lucrători slab plătiți din străinătate în locul investițiilor în forța de muncă autohtonă. Între iunie 2022 și iunie 2023, migrația netă în Regat a atins aproape 1 milion de persoane – de patru ori mai mult decât în 2019. Deși cifrele au scăzut ulterior la 728.000, impactul asupra sistemului de sănătate (NHS), educației și pieței imobiliare a fost considerabil. Starmer a catalogat actualul model drept „defect” și a promis reformarea acestuia.

Printre măsurile-cheie anunțate:

Creșterea duratei de rezidență necesare pentru obținerea dreptului de ședere permanentă (ILR): de la 5 la 10 ani. Excepții vor exista doar pentru cei care aduc un „contribuție semnificativă” în economie și societate.
Obligativitatea cunoașterii limbii engleze pentru toți migranții, inclusiv pentru membrii adulți ai familiilor acestora, la un nivel conversațional de bază.

Prioritate pentru migranții cu înaltă calificare, în special pentru profesiile deficitare precum medici, ingineri sau specialiști IT.
Restricții asupra vizelor temporare și interzicerea recrutării de muncitori străini în sectorul îngrijirii sociale.
Condiționarea vizei Skilled Worker de studii superioare.

Reducerea perioadei de ședere post-studii de la 2 ani la 1,5 ani pentru studenții internaționali. Sancțiuni financiare pentru angajatorii și universitățile care încalcă regulile de imigrație.

Starmer a subliniat că guvernul nu va introduce cote de migrație, considerând că toate tentativele anterioare în acest sens au eșuat. Pachetul de reforme urmează să fie supus aprobării în Parlament, unde Partidul Laburist deține o majoritate confortabilă. Dacă va fi adoptat, noile măsuri ar putea intra în vigoare începând cu anul 2026.