Prețul gazelor, în pericol: Oprirea tranzitului rusesc prin Ucraina amenință stabilitatea pieței

Viitorul tranzitului gazelor naturale ruseşti prin Ucraina rămâne una din principalele incertitudini pentru preţul gazelor în Europa, deşi continentul se îndreaptă spre iarnă cu depozitele de gaze pline, a declarat luni directorul general de la TotalEnergies, Patrick Pouyanne, pentru Reuters.

Un acord de tranzit, privind livrarea de gaze ruseşti în Europa via Ucraina, care anul trecut a permis livrare unei cantităţi de 15 miliarde metri cubi din consumul total de gaze al UE, de 295 miliarde metri cubi, urmează să expire la finele anului. Ucraina a anunţat că nu va prelungi acest acord. În plus, există unele îngrijorări că livrările de gaze ruseşti ar putea să fie oprite prematur, în contextul luptelor din regiunea Kursk din Rusia, unde este amplasat şi punctul Sudzha în care gazele ruseşti intră în Ucraina.

„Unul din factorii principali priveşte acest tranzit pentru Ucraina, pentru că chiar dacă depozitele sunt pline, nu sunt sigur că suntem pe deplin acoperiţi dacă acest tranzit va fi întrerupt”, a spus Patrick Pouyanne într-un interviu pentru Reuters, cu ocazia unei conferinţe pe energie organizată în Norvegia.

Gradul de umplere a depozitelor de gaze din Europa era ultima dată la 91,2%, fiind atinsă cu două luni mai devreme ţinta fixată pentru data de 1 noiembrie, arată datele furnizate de Gas Infrastructure Europe.

Piaţa de gaze din Europa va continua să fie expusă la volatilitate deoarece nu există prea multă nouă ofertă care să fie adăugată, a mai spus Pouyanne, menţionând în special întârzierile apărute la o serie de noi proiecte de gaze naturale lichefiate, precum Golden Pass din SUA.

„Deci suntem, în continuare, într-o fază în care nu avem o marjă prea mare cu privire la furnizarea de energie”, a adăugat Pouyanne. Această situaţie este posibil să persiste până în 2027, a mai spus directorul general de la TotalEnergies.

La hub-ul de gaze de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru Europa, contractul cu livrate în luna următoare era tranzacţionat luni la 37,03 euro pentru un Megawatt oră (MWh). La începutul lunii, acest preţ de referinţă a trecut de 40 de euro pentru un Megawatt oră, cel mai ridicat nivel de după luna decembrie 2023, pe fondul îngrijorărilor că tranzitul gazelor ruseşti ar putea fi oprit din cauza luptelor din Kursk

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Europa #pret #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sistemul de pensii din Republica Moldova se confruntă cu probleme structurale majore, iar fondul de pensii nu reușește de ani buni să-și acopere obligațiile din contribuțiile acumulate, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii de la N4.

Potrivit acestuia, problema persistă încă din 1998, de la introducerea actualului sistem de pensionare, iar diferența dintre veniturile și cheltuielile fondului este acoperită constant din bugetul de stat.

„Toți banii pe care îi acumulăm în bugetul asigurărilor sociale nu ne ajung pentru plata pensiilor. Suntem nevoiți să acoperim deficitul din bugetul de stat”, a declarat Ioniță.

Economistul susține că în prezent până la 40% din bugetul de pensii este completat din alte surse bugetare.

În opinia sa, acest lucru înseamnă că resursele care ar putea fi direcționate spre alte domenii ajung să fie folosite pentru acoperirea deficitului sistemului de pensii.

„Suntem nevoiți să luăm bani de la salarii pentru profesori, de la drumuri, investiții și alte cheltuieli pentru a susține sistemul de pensii”, a spus economistul.

Ioniță a amintit și despre modificările din 2017, când contribuțiile de asigurări sociale au fost reduse cu cinci puncte procentuale pentru a încuraja antreprenorii să iasă din economia informală și să achite contribuțiile oficial.

Potrivit lui, măsura a dus la o mai bună conformare fiscală, însă a redus veniturile sistemului de asigurări sociale.

„Doar prin reducerea contribuțiilor cu cinci puncte procentuale, fondul de asigurări sociale a pierdut aproximativ 6–7 miliarde de lei anual”, a afirmat Ioniță.

Economistul avertizează că fenomenul migrației și reducerea numărului de persoane active pe piața muncii ar putea agrava situația.

Potrivit lui, dacă numărul angajaților continuă să scadă, va deveni tot mai dificil pentru bugetul de stat să susțină deficitul sistemului de pensii.

„Dacă va continua migrația și nu vom avea suficiente locuri de muncă, va veni un moment în care nici bugetul de stat nu va mai putea susține fondul de pensii”, a avertizat economistul.