Fermierii moldoveni primesc motorina pe care România a promis-o anul trecut

Republica Moldova se pregătește să primească o donație de patru mii de tone de motorină din partea României, promisă anul trecut. Această inițiativă vine în sprijinul fermierilor afectați și reprezintă un pas important în soluționarea protestelor recente ale agricultorilor.

Miercuri, Cabinetul de Miniștri de la Chișinău a aprobat decizia de a aloca un milion de lei din Fondul de rezervă al Guvernului pentru a facilita recepționarea și distribuirea motorinei în rândul fermierilor. Acești bani vor fi utilizați pentru serviciile de broker vamal, recepționare, evaluare a cantității și calității, depozitare, păstrare, descărcare, încărcare și eliberare a motorinei.

Ministrul de Interne, Adrian Efros, a anunțat că se dorește ca motorina să ajungă în cel mai scurt timp pe teritoriul Republicii Moldova și să fie distribuită fermierilor care o așteaptă. Banii vor acoperi și serviciile de transbordare a vagoanelor-cisterne cu motorină la frontiera de stat și de lucrări de manevrare pe calea ferată până la destinație.

Această donație de motorină vine ca un răspuns la cererile fermierilor care au protestat timp îndelungat, solicitând Guvernului să onoreze promisiunile legate de sprijinul agricol. În 2022, România a donat Republicii Moldova aproximativ 155.000 de litri de motorină, peste 150.000 de litri de benzină și cinci mii de tone de păcură. În anul precedent, în 2021, Bucureștiul a oferit o donație de șase mii de tone de motorină pentru fermierii afectați de secetă.

Această inițiativă confirmă eforturile depuse la nivel regional pentru a asigura sprijinul necesar sectorului agricol, contribuind la rezolvarea problemelor cu care se confruntă fermierii din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermieri #motorina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.