Festivalul Internațional de muzică clasică VinOPERA revine pentru a ne face mândri de Moldova

Festivalul Internațional de muzică clasică VinOPERA revine în a VI-a ediție în Republica Moldova, organizat de Fundația „Constantin Mimi”. Evenimentul va avea loc în perioada 30 august – 1 septembrie 2023, în trei locații diferite din raionul Anenii Noi: satul Varnița, satul Bulboaca și Castel Mimi.

Prin organizarea evenimentului “VinOPERA”, Fundația Constantin Mimi contribuie la îndeplinirea misiunii sale de a promova turismul în regiune, valorile culturale și naționale, de a contribui la ameliorarea economiei locale, incluziunii sociale, precum și la dezvoltare durabilă. Ediția din acest an a festivalului propune o experiență unică într-un cadru pitoresc, ce îmbină muzica clasică și vinurile de calitate cu sustenabilitatea.

Programul Festivalul Internațional de muzică clasică VinOPERA 2023:

30 August, satul Varnița:

16:00 Expoziția meșterilor populari – O incursiune în meșteșugurile autentice ale Moldovei, cu ocazia căreia participanții vor putea admira și achiziționa opere de artă tradițională și suveniruri unice.
18:00 Recital „Gândul Mâței” – Un recital muzical ce îmbină tradiția cu inovația, oferind o reinterpretare fascinantă a unor piese muzicale clasice.
19:00 Ansamblul Etnofolcloric „Plăieșii” – Un spectacol vibrant de dans și muzică tradițională ce redă autenticitatea și bogăția culturii noastre.

31 August, satul Bulboaca:

19:30 Constantin Moscovici – Maestru în Arte, Artist al Poporului RM – Recital. Un moment deosebit în care murmurul magic al naiului se împletește cu pasiunea și virtuozitatea artistului.
20:30 Dj Party – Folclor sounds – O atmosferă inedită în care sunetele folclorice se contopesc cu ritmurile moderne, invitații fiind invitați să danseze sub cerul înstelat.

1 Septembrie, Castel Mimi:

20:00 Concert simfonic condus de Daniel Jinga, Maestru de Cor al Corului Operei Naționale din București și Orchestra Filarmonicii Naționale din Chișinău.

O seară magnifică în care artiștii de renume internațional vor oferi un spectacol memorabil, interpretând capodopere muzicale:

Iordache Basalic, bariton, solist al Operei Naționale din București, care de-a lungul carierei sale a efectuat turnee în Europa și Asia și a cântat pe aceeași scenă cu nume mari ale Operei Mondiale.
Mădălina Barbu, o tânără solistă din București cu calităţi vocale unice, fiind încadrată în categoria rară a sopranelor de coloratură.
Lilia Istratii, fostă solistă TNOB “Maria Bieșu” din Chișinău și actuală solistă a Operei Române Craiova.

Festivalul Internațional de muzică clasică VinOPERA se distinge prin angajamentul ferm față de sustenabilitate și protejarea mediului. Acesta reprezintă un exemplu viu al modului în care evenimentele culturale pot fi organizate cu grijă față de resursele naturale și impactul asupra mediului înconjurător. Elementele de sustenabilitate ale festivalului includ:

Transportul ecologic: Încurajarea participanților să folosească trenul pentru a reduce amprenta de carbon.
Energie regenerabilă: Utilizarea energiei solare, eoliene și hidroelectrice pentru alimentarea evenimentului.
Gestionarea deșeurilor: Promovarea reciclării și gestionarea responsabilă a deșeurilor în timpul festivalului.
Promovarea producătorilor locali: Sprijinirea producătorilor locali de vin și promovarea practicilor durabile în industrie.
Accesul favorizat pe teritoriul castelului pentru persoane cu dezabilități și însoțitorii lor
Educație și conștientizare: Includerea programelor educaționale și expozițiilor pentru conștientizarea publicului cu privire la sustenabilitate.

Festivalul Internațional de muzică clasică “VinOPERA” reprezintă un pas înainte în crearea unui viitor mai sustenabil și responsabil în ceea ce privește evenimentele culturale. Această inițiativă nu numai că aduce bucurie prin muzica și vinurile fine, dar și încurajează o comunitate sănătoasă, responsabilă și conștientă de impactul ei asupra mediului.

VinOPERA ne amintește că Moldova are atât de multe de oferit lumii, de la talentul artiștilor săi până la frumusețea peisajelor sale naturale. Acest festival inedit subliniază mândria noastră națională și angajamentul nostru față de dezvoltarea culturală, durabilă și în armonie cu natura.

Accesul la evenimentele din satele Varnița și Bulboaca este gratuit pentru toți.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați pagina oficială a Festivalul Internațional de muzică clasică VinOPERA.

LINK:

https://www.castelmimi.md/ro/events-and-venues/

Proiectul „Festivalul Internațional de muzică clasică VinOPERA” este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău”, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, și este organizat de Fundația „Constantin Mimi” în colaborare cu Castel Mimi.

Partener General – Mastercard

Partener media General – Realitatea.md

Partener media – TVR

#vin #concert #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Diferențele uriașe dintre prețurile răsăritei din Ucraina și cele practicate în Republica Moldova riscă să pună la pământ fermierii autohtoni, dacă importurile vor fi liberalizate fără măsuri de protecție. Economistul Iurie Rija avertizează că o diferență de aproximativ doi lei pentru un kilogram poate avea consecințe devastatoare asupra veniturilor agricultorilor, într-o perioadă în care aceștia încearcă să-și valorifice recolta și să-și achite datoriile.

Potrivit datelor comerciale prezentate de economist, răsărita din Ucraina este oferită la prețuri cuprinse între 5.800 și 6.800 de lei pentru o tonă, în timp ce la Bălți prețul ajunge la aproximativ 8.700 de lei, iar la Giurgiulești la 9.400 de lei. În porturile românești Constanța și Galați, cotațiile se situează în jurul valorii de 9.500 de lei pentru o tonă.

Astfel, răsărita ucraineană este nominal cu 22–33% mai ieftină decât cea comercializată la Bălți și cu 28–39% sub prețul de la Giurgiulești. Diferența poate stimula importurile și exercita presiune asupra prețurilor oferite producătorilor moldoveni.

„Diferența de 2 lei per kg e prea mare ca să permitem import și să stricăm prețul”, susține Iurie Rija.

Economistul atrage atenția că o reducere a prețului de comercializare cu numai un leu pentru un kilogram de răsărită înseamnă o pierdere de 100.000 de lei la fiecare 100 de tone vândute. Pentru exploatațiile agricole care comercializează sute sau mii de tone, impactul financiar poate ajunge la milioane de lei.

Rija avertizează că situația ar putea deveni și mai complicată în cazul unei eventuale normalizări a relațiilor dintre Rusia și Ucraina și al reluării activității porturilor din regiune. Într-un asemenea scenariu, condițiile comerciale s-ar putea modifica, însă agricultorii moldoveni care nu vor rezista actualei presiuni asupra prețurilor riscă să dispară de pe piață înainte de o eventuală redresare.

Potrivit economistului, falimentul fermierilor ar avea consecințe și asupra altor sectoare ale economiei. Producătorii agricoli sunt cumpărători importanți de semințe, îngrășăminte, produse fitosanitare, carburanți și utilaje, astfel încât reducerea activității lor ar afecta întregul lanț economic.

În același timp, Rija recunoaște că și industria de procesare are nevoie de materie primă la prețuri competitive pentru a putea funcționa eficient și pentru a concura pe piețele externe. El consideră că interesele agricultorilor, procesatorilor și comercianților nu trebuie tratate ca fiind incompatibile.

„Și procesatorul, și agricultorul, și traderul sunt în aceeași barcă. Ar fi păcat să se certe de la vâsle”, afirmă economistul.

În opinia sa, prelucrarea materiei prime în regim lohn poate reprezenta una dintre soluțiile prin care fabricile să-și utilizeze capacitățile disponibile, fără a afecta în aceeași măsură piața producției agricole autohtone. Totuși, avantajele unor asemenea operațiuni trebuie analizate în funcție de condițiile comerciale concrete.

Economistul a abordat și discuțiile cu privire la prelungirea licențierii importurilor de grâu, porumb și răsărită, organizate cu participarea autorităților și reprezentanților sectorului agricol. Acesta susține că fermierii au venit pregătiți, cu argumente economice și o poziție comună, în timp ce procesatorii de oleaginoase și reprezentanții sectorului zootehnic nu au manifestat aceeași mobilizare la consultările la care a participat.

Rija spune că, deși reprezintă un mediu asociativ care include agricultori, procesatori, traderi și importatori de inputuri agricole, nu a primit din partea procesatorilor solicitări concrete legate de licențierea importurilor de răsărită.

„Cum putem reproșa unui ministru că nu ne-a apărat suficient interesele, dacă noi înșine nu am venit să le argumentăm atunci când ni s-a oferit această posibilitate?”, se întreabă economistul.

Acesta amintește că industria de procesare s-a confruntat în ultimii ani cu dificultăți financiare, inclusiv excluderea unor fabrici de ulei din mecanismele de compensare a costurilor energetice și întârzieri în rambursarea TVA. Potrivit lui Rija, au existat cazuri în care sumele nerecuperate au depășit 80 de milioane de lei, afectând lichiditatea companiilor.

Pe de altă parte, economistul consideră justificate și nemulțumirile agricultorilor, care s-au confruntat cu întârzieri la achitarea producției agricole și probleme de lichiditate.

Declarațiile vin în contextul în care Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a propus, pe 28 octombrie, prelungirea până la 31 decembrie 2026 a regimului de licențiere a importurilor de grâu, porumb și răsărită. Autoritățile argumentează necesitatea măsurii prin scăderea prețurilor de import și dificultățile logistice din regiunea Mării Negre.