Fiecare moldovean dator cu 1 800 de euro

Datoria de stat a constituit la sfârșitul lunii februarie 97 de miliarde de lei, cu 2,3 miliarde de lei mai mult față de începutul anului, respectiv raportată per cap de locuitor se cifrează la echivalentul a 1 800 de euro, arată datele Ministerului de Finanțe.

La sfârșitul unii februarie datoria externă se cifra la 62 miliarde de lei, cu 2 miliarde mai mult față de începutul anului, dar cu 1,2 miliarde de lei mai puțin față de luna ianuarie.

Datoria de stat internă s-a cifrat la 35 miliarde de lei majorându-se cu 500 milioane de lei și a rămas practic neschimbată față de ianuarie.

Ponderea datoriei de stat generale în PIB la sfârșitul lunii ianuarie 2023 este estimată la 31,8%, față de 34% la sfârșitul anului 2022.

Ponderea specifică a datoriei de stat externe într-o anumită monedă în volumul total al datoriei de stat externe era de 40,7% la sfârșitul lunii ianuarie 2023, iar ponderea specifică a datoriei de stat cu dobândă variabilă în volumul total al datoriei de stat era de 49,6% la sfârșitul lunii ianuarie 2023. Datoria de stat totală a Republicii Moldova a crescut cu 17 miliarde de lei și a ajuns la 94,6 miliarde de lei în 2022.

Maximul istoric al datoriei de stat a fost de 94,6 miliarde de lei în decembrie 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #finanțe #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.