Fiecare moldovean se naște deja cu o datorie de 53 000 de lei

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 127,2 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie, ceea ce reprezintă 36,2% din PIB, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Raportată la o populație estimată de 2,4 milioane de locuitori, datoria publică echivalează cu aproximativ 53 000 de lei pe cap de locuitor.

Componenta externă a datoriei a continuat să crească, urcând la 79,4 miliarde de lei față de 78,6 miliarde în iunie. În schimb, datoria de stat internă s-a redus ușor, coborând la 47,8 miliarde de lei de la 48,7 miliarde. Datele arată că Republica Moldova este tot mai dependentă de finanțarea externă, în timp ce ponderea instrumentelor interne scade.

FMI rămâne principalul creditor al țării, cu o pondere de 28,4% din totalul împrumuturilor contractate de stat. Urmează Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID), cu 19,2%, Uniunea Europeană, cu 16%, și Banca Europeană de Investiții, care deține 10,2% din portofoliul de datorie al Republicii Moldova.

Structura valutară a datoriei este dominată de euro, care reprezintă 41,8% din total, urmat de împrumuturile în lei moldovenești, cu 37,6%, și cele în dolari americani, cu 11%. Această componență indică o expunere semnificativă la riscurile valutare, în special la fluctuațiile euro, în condițiile în care partea externă a datoriei continuă să crească.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului rusesc Urals a scăzut săptămâna trecută la 36,61 dolari pe baril, cel mai redus nivel din ultimii doi ani și jumătate, pe fondul prăbușirii cererii internaționale și al intrării iminente în vigoare a noilor sancțiuni americane împotriva giganților energetici Rosneft și Lukoil.

Datele publicate de Argus Media arată că discountul aplicat petrolului Urals față de Brent a ajuns la 23,52 dolari/baril, cel mai ridicat nivel din iunie 2023, ceea ce indică o evitare tot mai accentuată a țițeiului rusesc de către cumpărători.

În portul rusesc Novorossiisk, prețul Urals a coborât joi la minimul de 36,61 dolari/baril, un nivel nemaivăzut din martie 2023. O tendință similară a fost consemnată și în terminalele din Marea Baltică. Abia vineri au fost observate mici corecții pozitive.

Această prăbușire afectează direct finanțele marilor companii petroliere rusești și lovește bugetul de stat, în condițiile în care petrolul și gazele naturale generează circa un sfert din veniturile fiscale ale Federației Ruse. Reducerea masivă a încasărilor vine într-un moment critic, când Moscova se confruntă deja cu presiuni economice crescute din cauza efortului militar în Ucraina.

Impactul este amplificat de sancțiunile anunțate de administrația președintelui SUA, Donald Trump, la 22 octombrie, când Rosneft și Lukoil au fost incluse pe lista neagră. Termenul-limită pentru încetarea colaborării cu aceste companii urma să fie 21 noiembrie, ulterior fiind amânat cu câteva zile. Totuși, numeroase rafinării din China, India și Turcia — cei mai mari cumpărători ai petrolului rusesc — și-au suspendat deja comenzile și caută surse alternative.

După anunțul sancțiunilor, petrolul Urals a început să fie comercializat cu reduceri tot mai mari, întrucât cumpărătorii se tem că pot deveni ținta sancțiunilor secundare ale SUA. Chiar și la livrările destinate Asiei, unde Rusia și-a orientat exporturile în ultimii ani, Urals rămâne cu câțiva dolari mai ieftin decât Brent, chiar și înainte de calcularea costurilor de transport.