Ultima bancă americană închide ușa Moscovei! Citi pleacă pentru totdeauna din Rusia

Ultimul mare grup bancar american prezent pe piața rusă își încheie definitiv activitatea. Citibank, unul dintre cei mai mari jucători occidentali din sectorul bancar rus și inclus anterior în top 20 cele mai mari bănci din țară după active, se retrage complet din Rusia.

Sucursala rusă a Citi (Citibank) va fi vândută companiei Renaissance Capital, un grup financiar controlat până în 2024 de miliardarul Mihail Prokhorov, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2012, unde a obținut 8% din voturi.
Ordinul care autorizează tranzacția a fost semnat miercuri de președintele Vladimir Putin. Suma nu este precizată în document.

Citi activează în Rusia încă din anii ’90, însă decizia de a renunța la businessul local a fost luată încă din 2021, înainte de invazia rusă în Ucraina. După începutul războiului, banca a accelerat retragerea: între 2022 și 2025 volumul creditelor acordate de Citi în Rusia a scăzut cu 98%, iar depozitele persoanelor fizice și fondurile corporative de pe conturi s-au redus de 90 până la 150 de ori.

În 2024–2025 Citi a închis treptat toate serviciile pentru clienții persoane fizice. Banca a suspendat funcționarea cardurilor debit, accesul la Sistemul de plăți rapide al Băncii Centrale, transferurile, retragerile de numerar de la terminale și achitările prin cod QR.
În noiembrie 2024, Citi a închis ultimul birou care lucra cu retailul — sucursala de lângă stația Paveliețkaia din Moscova. Iar în octombrie 2025 Citibank a încetat și deservirea tuturor conturilor de economii și acumulare.

După începutul războiului din Ucraina, majoritatea băncilor occidentale și-au anunțat intenția de a părăsi piața rusă, însă puține au reușit să vândă efectiv filialele. Printre acestea: Societe Generale, ING și Goldman Sachs.

Cel mai mare grup bancar occidental rămas în Rusia, Raiffeisenbank, se confruntă în continuare cu presiuni ale Kremlinului, care blochează orice tranzacție de vânzare. Potrivit surselor Reuters, autoritățile ruse încearcă să păstreze „podurile financiare” cu Europa, care continuă să cumpere petrol și gaze rusești în valoare de câteva miliarde de euro anual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#citi #banc #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.