Fiecare picătură va costa mai mult! „Apă-Canal Chișinău” cere o majorare semnificativă a tarifelor, cu 32,8%

Consumatorii din Chișinău ar putea resimți o majorare a prețului pentru apă, dacă solicitarea Întreprinderii „Apă-Canal Chișinău” va fi aprobată de către ANRE. Furnizorul a cerut o ajustare a tarifului la 14,33 lei pentru un metru cub de apă, ceea ce reprezintă o majorare de 3,54 lei față de tariful actual, adică o creștere de 32,8%.

„Operatorul întâmpină un deficit financiar de 140 de milioane de lei din cauza scumpirii energiei electrice. Deși situația financiară a companiei este monitorizată îndeaproape, iar indicatorii sunt pozitivi, ajustarea tarifelor este necesară pentru a evita economisiri suplimentare care ar afecta calitatea serviciilor”, a explicat viceprimarul, Irina Gutnic în ședința Primăriei de luni.

Ultima dată tarifele la apă și canalizare în Capitală au fost ajustate în ianuarie 2023. ANRE aprobase o majorare cu circa 4,6 lei mai mult, la 15,3 de lei metrul cub.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarife #apa #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pofida tranziției accelerate spre surse regenerabile, gazul natural continuă să joace un rol-cheie în sistemele energetice ale mai multor state europene, arată o analiză bazată pe datele Băncii Mondiale pentru anii 2021–2023.

Potrivit datelor, Azerbaijan este lider absolut la ponderea gazului în producția de electricitate: 92% din energia electrică este generată din gaze naturale. Pe următoarele poziții se află Malta cu 86% și Republica Moldova cu 85%, ceea ce plasează Moldova în top 3 cele mai dependente economii europene de gaz pentru producția de electricitate.

Gazul are o importanță majoră și în Belarus, unde circa 75% din electricitate este produsă din acest combustibil. În Rusia, ponderea gazului ajunge la 45%, un nivel comparabil cu cel din Irlanda (48%), Italia (45%) și Armenia (42%).

La polul opus, există state care nu folosesc deloc gazul natural pentru producerea energiei electrice. Printre acestea se numără Elveția, Muntenegru și Estonia, care mizează pe alte surse — hidroenergie, nuclear sau regenerabile.

În ceea ce privește Republica Moldova, aceasta era dependentă de curentul de la Cuciurgan, care livra curent electric părții drepte a Nistrului. Energia era produsă din gazul rusesc, pentru care Tiraspolul nu plătea. De la 1 ianuarie 2025, Chișinăul a renunțat definit la curentul din stânga Nistrului, după ce Federația Rusă a suspendat livrările de metan în stânga Nistrului, pe care ulterior le-a reluat dar în cantități mai mici. Este vorba de 3,2 milioane metri cubi, față de 5,2 milioane cât livra înainte de suspendarea livrărilor.