Milionarii din umbră! Exporturile ilegale de cărbune din Donbas orchestrate de fiul lui Ianukovici

Alexandr Ianukovici, fiul fostului președinte ucrainean Viktor Ianukovici, fugit în Rusia, este implicat într-o afacere de miliarde de ruble din exportul de cărbune provenit din regiunile ocupate ale Donbasului, potrivit unei investigații publicate de „Vajnîe istorii”.

Jurnaliștii au analizat datele vamale și au descoperit o companie necunoscută, „Energoreurs”, care a exportat aproape o jumătate de milion de tone de cărbune din Rusia în 2023 și 2024. Firma este înregistrată într-un birou la periferia orașului Rostov-pe-Don, iar furnizorii săi provin din regiunile ucrainene ocupate de Rusia, inclusiv „Torgovîi Dom Donskie Ugli”, „RTK Vostokugol”, minele „Komsolomoleț Donbas” și „Jdanovskaia”, precum și alte companii.

Proprietarul oficial al „Energoreurs” este Alexei Ivanov, iar directorul companiei este Pavel Zemliakov. Ambii au legături strânse cu Alexandr Ianukovici: Ivanov a lucrat în diverse firme juridice asociate cu acesta, iar Zemliakov a fost implicat în activitățile centrului financiar și de procesare Donbas, controlat de Ianukovici.

În 2023, „Energoreurs” a primit un împrumut de 7 milioane de dolari, cu o dobândă de doar 1%, de la compania cipriotă Sl Holdings Limited, administrată de persoane din anturajul lui Ianukovici. Printre acestea se numără Eduard Sliniko, fost director general al holdingului „MAKO” al lui Ianukovici.

Cărbunele achiziționat de la furnizorii din Donbas este exportat prin transport feroviar și maritim către Turcia, folosind offshore-ul „Energy Union”, înregistrat în Insulele Virgine Britanice. Compania achiziționează cărbunele la un preț mediu de 5.700 de ruble pe tonă, o sumă redusă care minimizează taxele de export. Ulterior, cărbunele este revândut la prețuri mai mari.

Ianukovici a dezvoltat această afacere încă înainte de război, având anterior clienți în Bulgaria, Estonia, Cehia și România. Totuși, colaborarea cu statele europene s-a încheiat odată cu introducerea sancțiunilor UE împotriva cărbunelui rusesc.

În 2022, Alexandr Ianukovici a obținut cetățenia rusă și a continuat să dețină mai multe afaceri în Rusia, inclusiv compania „Arsenal Invest”, înregistrată în Sankt Petersburg.

Până în 2014, Alexandr Ianukovici era unul dintre cei mai bogați oameni din Ucraina, cu o avere estimată la 510 milioane de dolari. După protestele Euromaidan și fuga tatălui său, acesta a părăsit Ucraina. Fiul fostului președinte a fost vizat de multiple acuzații, inclusiv deturnarea de fonduri publice și uzurparea reședinței de stat „Mejigorie”.

Deși sancțiunile UE împotriva sa au fost ridicate temporar în 2022, noi restricții au fost impuse ulterior, pe motiv că Alexandr Ianukovici profită de pe urma anexării Crimeii și destabilizării regiunilor de est ale Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ianukovici #Donbas #carbune

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina