Fii atent la ele! 6 semne care îți arată că nu deții controlul asupra carierei tale

Pentru a avea o carieră de succes este nevoie de multă muncă și trebuie să deții controlul. În cazul în care ai dubii sacă deții sau nu controlul iată 6 semne care îți vin în ajutor.

Nu împărtășești lucrurile bune pe care le faci și nu îți asumi meritele

Pentru ca meritele tale să fie recunoscute ele au nevoie să fie împărtășite. De asemenea trebuie să ți le asumi. Nu toți din jurul tău vor remarca ceea ce faci.

2. Nu ceri mai multe responsabilități

Dacă vrei o carieră de succes trebuie să îți asumi și să ceri mai multe responsabilități. Nu aștepta să te recomande cineva pentru proiecte și nici nu aștepta promoții, cere singur.

3. Nu cauți singur un job, dar aștepți propuneri

Dacă vrei să îți schimbi jobul atunci trebuie să cauți tu singur oportunități, nu aștepta ca recruterii să-ți scrie. Tu știi mai bine ceea ce îți place și ceea ce poți face.

4. Le spui oamenilor că ești în căutarea unui job, sperând ca ei să-ți rezolve problema

Joburile potrivite pentru tine și oportunitățile de avansare în carieră nu vor veni singure și nu țile va propune nimeni. Rezolvă problema găsirii unui job singur și nu aștepta recomadări de la colegi, familie și prieteni, fiecare își are propriile viziuni despre un post de muncă perfect.

5. Nu știi ce vrei

Dacă vrei o carieră de succes trebuie să știi ce vrei, doar în acest mod va fi mult mai ușor să avansezi. Practică mai multe domenii și găsește ceea ce îți place cu adevărat.

6. Lași pe alții să decidă ce se va întâmpla în continuare cu cariera ta

Tu trebuie să știi cum va evolua cariera ta. Atunci când ți se propune o promovare verifică dacă aceasta corespunde cu valorile și obiectivele tale.

#control #semne #cariera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România a rămas fără producția de energie de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, după ce și Unitatea 2 a fost oprită joi, 13 august, din cauza scăderii semnificative a nivelului Dunării. Unitatea 1 era deja oprită din 28 iulie, iar acum ambele reactoare sunt menținute în stare de oprire sigură.

Oprirea Unității 2 a început joi dimineață, la ora 7:00, prin reducerea treptată a puterii reactorului. În jurul orei 11:00, centrala a fost deconectată de la Sistemul Energetic Național. Înainte de oprire, cele două unități asigurau o producție de aproximativ 680 de megawați, iar centrala Cernavodă contribuie în mod obișnuit cu circa 20% la producția totală de energie electrică a României.

Motivul opririi este nivelul foarte scăzut al Dunării, apa fluviului fiind necesară pentru sistemele de răcire ale centralei. Prognozele hidrologice pentru perioada 12–19 august indică un debit al Dunării la intrarea în România de doar 1 350–1 400 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală pentru luna august este de aproximativ 3 900 de metri cubi pe secundă.

Nuclearelectrica precizează că oprirea Unității 2 a fost una controlată și realizată cu respectarea tuturor procedurilor de securitate nucleară. Menținerea ambelor reactoare în stare oprită sigură nu afectează securitatea nucleară și nu prezintă un risc pentru angajați, populație sau mediu.

Deocamdată nu a fost stabilită data la care reactoarele vor fi repornite. Decizia va depinde de evoluția nivelului Dunării și de prognozele hidrologice. Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile române, centrala nu ar putea fi repornită în următoarele cel puțin zece zile, iar după reluarea procedurilor de pornire ar mai fi necesare aproximativ una-două zile pentru ca energia să ajungă din nou în sistem.

Pentru a menține cât mai mult timp în funcțiune Unitatea 2, autoritățile au intervenit anterior asupra albiei Dunării, inclusiv prin dislocarea unei stânci și scufundarea a patru barje pentru a direcționa un debit mai mare de apă spre centrală.

În perioada în care Cernavodă nu produce energie, România se bazează pe creșterea producției din surse regenerabile și pe importuri pentru acoperirea necesarului de electricitate. Autoritățile susțin că oprirea centralei nu va afecta direct consumatorii casnici sau serviciile publice esențiale, iar în cazul unui deficit sever ar putea fi luate măsuri de reducere a consumului în rândul marilor consumatori industriali.