Finanțatorii au pus banii pe masă! Ajutor uriaș pentru Republica Moldova

În luna August Moldova a primit peste 2 miliarde lei sub formă de granturi sau de 8 ori mai mult decât în precedentele 7 luni luate împreună, când Moldova a primit cumulativ doar 257 milioane lei, constată economistul Veaceslav Ioniță.

În USD suma se ridică la 118,4 milioane USD, cea ce este mai puțin decât în 2021, dar mai mult decât în orice alt an de după 2014.

„Media lunară din acest an deja este cea mai mare din toate timpurile cu excepția anului 2014, anul cu recordul absolut de granturi primite de Moldova. Astfel media din acest an este de 14,8 milioane USD lunar sau cu 30% mai mult decât anul trecut, când media lunară a fost de 11,5 milioane USD. Comparativ cu perioada 2015-2020, când media lunară a granturilor primite a fost de 5,2 milioane USD, în acest an Moldova are o susținere externă de aproape 3 ori mai mare”, potrivit lui Ioniță.

Urmare a promisiunii Uniunii Europene de a ajuta Moldova cu suport financiar sub formă de granturi, pentru depășirea crizei energetice, precum și suportul altor țări dezvoltate anticipăm că Moldova va beneficia de granturi în acest an de cel puțin 200 milioane USD. Cel mai probabil ne v-om apropia ca sumă de nivelul anului 2014, însă raportat la PIB suma primită va fi mult mai mică decât în 2014.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.