Oraşul din Europa în care chiriile au explodat, după sosirea ruşilor

Fluxul de ruşi în Serbia continuă fără încetare, devenind şi mai masiv după anunţul mobilizării parţiale militare în Rusia. Potrivit cotidianului Blic, de la începutul conflictului armat din Ucraina aproximativ 40.000 de ruşi au sosit până acum în Serbia, în special în capitala Belgrad şi în celelalte oraşe principale Novi Sad şi Niş.

Transferul s-a făcut mai ales cu avionul, cu cele mai recente zboruri disponibile, dar şi cu maşina. Şi este de aşteptat, scrie ziarul, ca în următoarele două săptămâni să ajungă la Belgrad alţi 4.000 de oameni. Cea mai imediată consecinţă a fost creşterea semnificativă a preţurilor la achiziţionarea de bunuri imobiliare şi la chiriile apartamentelor şi spaţiilor de birouri.

Mulţi dintre ruşii care se mută în ţara balcanică sunt profesionişti sau antreprenori, cu o disponibilitate considerabilă de bani şi care caută locuri de cazare care să le permită să funcţioneze şi să lucreze liber şi fără restricţiile financiare şi problemele de schimb şi comunicare care au apărut în Rusia.

În Serbia sunt înregistrate peste 3.800 de companii ruseşti, scrie Blic, potrivit cărora chiriile la Belgrad, în special, au crescut cu până la 50%. Datorită disponibilităţii considerabile a numerarului rusesc, mulţi – potrivit ziarului – i-au evacuat pe chiriaşii prezenţi în favoarea lor, în timp ce unii fac reclamă la apartamente pentru închirierea apartamentelor exclusiv ruşilor.

#ruși #chirie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că Guvernul ar putea identifica cel puțin un miliard de lei suplimentar pentru bugetul anului 2027 fără a majora TVA la medicamente și produse alimentare, așa cum prevede proiectul noii politici bugetar-fiscale.

În cadrul unei dezbateri organizate de IDIS „Viitorul” și Agenda Națională de Business, expertul a declarat că mediul de afaceri este îngrijorat de intenția autorităților de a crește TVA pentru unele produse esențiale, măsură care, în opinia sa, contravine tendințelor europene.

„Uniunea Europeană a extins posibilitatea aplicării cotelor reduse sau chiar a cotei zero de TVA pentru medicamente, produse alimentare și alte bunuri de strictă necesitate. Republica Moldova, cea mai săracă țară aflată pe drumul aderării la UE, discută exact invers despre majorarea TVA la aceste produse”, a afirmat Ioniță.

Economistul consideră că statul ar trebui să caute venituri suplimentare în alte surse fiscale și a invocat experiența anului 2009, când majorarea repetată a accizelor la produsele din tutun a dus la creșterea semnificativă a încasărilor bugetare.

Potrivit acestuia, în 2009 bugetul încasa circa 130 de milioane de lei din accizele la țigări, în timp ce în 2026 veniturile generate de produsele din tutun sunt estimate la aproximativ 6,3 miliarde de lei, dintre care 5 miliarde de lei provin din accize și 1,3 miliarde de lei din TVA.

„Doar produsele din tutun aduc la buget de peste șase ori mai mult decât toate taxele locale colectate de primării și consiliile raionale”, a remarcat expertul.

Veaceslav Ioniță susține că există rezerve suplimentare de venituri în sectorul produselor cu nicotină. El afirmă că țigările clasice rămân subimpozitate comparativ cu multe state europene, în timp ce produsele din tutun încălzit sunt suprataxate, fapt care stimulează cumpărăturile din afara țării și afectează comerțul legal.

Totodată, economistul atrage atenția asupra pliculețelor cu nicotină, o piață aflată în expansiune care, potrivit lui, nu este supusă unui regim de accizare comparabil cu cel aplicat altor produse care conțin nicotină.

În opinia sa, o reformă fiscală coerentă ar trebui să includă majorarea accizelor pentru produsele subimpozitate, introducerea accizelor acolo unde există lacune legislative, eliminarea suprataxării unor produse și armonizarea întregului sistem de accizare a produselor cu nicotină.

„O asemenea abordare poate aduce cel puțin un miliard de lei suplimentar anual la bugetul public”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.