Fiscul a strâns aproape 62 miliarde de lei de la începutul anului. Cât a încasat într-o singură săptămână

21 Sept. 2026, 12:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Sept. 2026, 12:31 // Actual //  Grîu Tatiana

Serviciul Fiscal de Stat a acumulat 61,6 miliarde de lei la Bugetul public național de la începutul anului 2026 până la 18 septembrie, cu aproximativ 6,3 miliarde de lei sau 11,4% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Doar în perioada 14–18 septembrie, încasările administrate de SFS au constituit 936,4 milioane de lei.

Potrivit datelor prezentate de instituție, cea mai mare parte a veniturilor acumulate de la începutul anului a revenit bugetului de stat – 25,32 miliarde de lei, cu 13,8% mai mult decât în perioada similară din 2025. La bugetele locale au fost încasate 7,18 miliarde de lei, în creștere cu 10,9%, la bugetul asigurărilor sociale de stat – 21,77 miliarde de lei, cu 9,3% mai mult, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au acumulat 7,35 miliarde de lei, în creștere cu 10%.

În perioada 14–18 septembrie, Fiscul a emis 61 de decizii privind cazuri de încălcare a legislației, în urma cărora au fost calculate obligații suplimentare la buget de 6 milioane de lei. Din această sumă, 4,3 milioane de lei reprezintă impozite, taxe, majorări de întârziere și alte plăți, iar 1,7 milioane de lei – amenzi. Totodată, inspectorii fiscali au întocmit 132 de procese-verbale contravenționale, fiind aplicate amenzi de 206,2 mii de lei.  Tot în această săptămână, Fiscul a emis 80 de decizii privind restituirea TVA, prin care a fost acceptată spre restituire suma de 83,6 milioane de lei.

În ceea ce privește recuperarea restanțelor, săptămâna trecută, prin măsuri de executare silită au fost încasate 42,93 milioane de lei. Cea mai mare parte, 41,73 milioane de lei, a fost recuperată din conturile bancare ale contribuabililor restanțieri, iar 1,2 milioane de lei – din casieriile acestora. În urma acțiunilor întreprinse de Fisc, contribuabilii au achitat și restanțe față de Bugetul public național în valoare de 22,26 milioane de lei.

SFS a preluat, de asemenea, la evidență 50 de dosare cu bunuri confiscate, în valoare totală de 1,98 milioane de lei. Dintre acestea, 49 de dosare, în valoare de 1,98 milioane de lei, au fost transmise de Serviciul Vamal, iar unul – de Direcția generală control a SFS. Din comercializarea bunurilor confiscate, în bugetul de stat au ajuns 99,14 mii de lei.

 

21 Sept. 2026, 12:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Sept. 2026, 12:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Benzina A95 va ajunge pe 22 septembrie la 33,99 lei pentru un litru, cel mai mare preț înregistrat vreodată în Republica Moldova. Economistul Veaceslav Ioniță atrage atenția că actuala criză a carburanților diferă de cea din 2022, principalul risc fiind nu doar nivelul prețurilor, ci durata perioadei de scumpiri.

Precedentul record la benzină, de 33,90 lei/litru, fusese stabilit pe 15 iunie 2022, în plină criză energetică declanșată după începutul războiului din Ucraina. Noul maxim îl depășește deocamdată cu doar nouă bani, însă Ioniță spune că revenirea în această zonă are o semnificație simbolică importantă.

Situația este și mai complicată în cazul motorinei. Recordul din 2022, de 32,46 lei/litru, a fost depășit de mai mult timp, iar prețul actual se apropie de 36,5 lei. Diferența este de peste 4 lei pe litru, sau circa 12,5% peste maximul crizei precedente.

Economistul spune că evoluția ultimilor cinci ani arată că actuala criză are o structură diferită de cea din 2022. Atunci, șocul a fost foarte puternic, dar concentrat în prima jumătate a anului, iar după atingerea maximului din iunie prețurile au început să scadă.

În 2026, în schimb, tensiunile se mențin deja de mai multe trimestre. În trimestrul I, benzina a urcat până la 29,76 lei/litru, în trimestrul II până la 31,40 lei, iar în trimestrul III ajunge la 33,99 lei.

„Nu mai avem doar un șoc de preț, ci o piață aflată într-o stare prelungită de incertitudine”, constată Ioniță.

Unul dintre principalii factori este situația din Orientul Mijlociu. Problemele din Strâmtoarea Hormuz, peste care se suprapun dificultățile de transport din Marea Roșie și zona Bab el-Mandeb, afectează simultan disponibilitatea petrolului, transportul maritim și costurile de asigurare a mărfurilor.

Un alt factor important este reducerea stocurilor mondiale de petrol. Potrivit datelor citate de economist, stocurile mondiale observate au scăzut din februarie până în august cu aproximativ 507 milioane de barili, dintre care 95 de milioane numai în august.

Aceste rezerve au funcționat până acum drept amortizor în fața șocurilor de aprovizionare, însă diminuarea lor face ca orice nou incident geopolitic să se transmită mult mai rapid în prețurile internaționale.

Presiuni suplimentare vin și din Federația Rusă. Potrivit analizei, reducerea capacității de rafinare în urma atacurilor asupra unor rafinării a determinat limitarea exporturilor și chiar importarea unor produse petroliere pentru acoperirea necesarului intern.

Ioniță subliniază că problema actuală nu mai ține doar de cantitatea de petrol brut disponibilă pe piață, ci și de capacitatea de rafinare, oferta de motorină și benzină și posibilitățile logistice de transport.

Acest lucru explică și de ce motorina se scumpește mai puternic decât benzina. Piața distilatelor medii este mai tensionată, iar capacitățile de rafinare pierdute în Rusia și Orientul Mijlociu nu pot fi înlocuite rapid.

„În 2022 întrebarea principală era cât de sus pot ajunge prețurile. În 2026 întrebarea este cât timp poate dura această criză”, spune economistul.