Europa rămâne fără combustibil pentru avioane: stocurile au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 7 ani

Europa se confruntă cu un deficit de combustibil pentru avioane în trimestrul al patrulea, în condițiile în care regiunea apelează tot mai mult la furnizori aflați la distanță, inclusiv Coreea de Sud. Datele analizate de Reuters arată că livrările de combustibil pentru aviație din această țară către Europa au ajuns în septembrie la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape patru ani.

Potrivit estimărilor companiei de consultanță Energy Aspects, deficitul de combustibil pentru avioane în Europa ar putea ajunge în trimestrul al patrulea la aproximativ 510 000 de barili pe zi. În același timp, Statele Unite ar urma să dispună de un excedent de circa 18 000 de barili pe zi, iar regiunea Asia-Pacific de aproximativ 419 000 de barili pe zi.

Europa a început să importe cantități mai mari de combustibil pentru aviație din Nigeria, Statele Unite și Canada după izbucnirea războiului din Iran, care a afectat aprovizionarea din Orientul Mijlociu și a redus cu aproximativ jumătate importurile europene de combustibil pentru avioane din această regiune.

Coreea de Sud a devenit în septembrie una dintre principalele surse asiatice pentru piața europeană. Importurile europene din această țară au ajuns până acum la aproximativ 129 000 de barili pe zi, potrivit companiei de analiză Kpler. Este cel mai ridicat nivel înregistrat din octombrie 2022. Datele LSEG indică volume similare.

Creșterea livrărilor are loc pe fondul reducerii stocurilor europene. Rezervele de combustibil pentru aviație din hubul de rafinare și depozitare Amsterdam-Rotterdam-Anvers au coborât, în săptămâna încheiată la 10 septembrie, la cel mai redus nivel din ultimii șapte ani.

Asia este considerată o sursă flexibilă pentru piața europeană de combustibil pentru avioane, iar traderii își redirecționează de regulă livrările atunci când diferența de preț dintre cele două regiuni face exporturile profitabile. În medie, anul trecut, exporturile lunare din Asia către Europa au fost de aproximativ 1,5 milioane de barili, potrivit datelor Kpler.

În Coreea de Sud, producția de combustibil pentru avioane a atins în iulie aproape 13,89 milioane de barili, cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani. Exporturile au ajuns, de asemenea, la un maxim al ultimilor trei ani și jumătate, pe fondul creșterii procesării de țiței în rafinăriile sud-coreene.

#combustibil pentru avioane #criză de kerosen #kerosen #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Benzina A95 va ajunge pe 22 septembrie la 33,99 lei pentru un litru, cel mai mare preț înregistrat vreodată în Republica Moldova. Economistul Veaceslav Ioniță atrage atenția că actuala criză a carburanților diferă de cea din 2022, principalul risc fiind nu doar nivelul prețurilor, ci durata perioadei de scumpiri.

Precedentul record la benzină, de 33,90 lei/litru, fusese stabilit pe 15 iunie 2022, în plină criză energetică declanșată după începutul războiului din Ucraina. Noul maxim îl depășește deocamdată cu doar nouă bani, însă Ioniță spune că revenirea în această zonă are o semnificație simbolică importantă.

Situația este și mai complicată în cazul motorinei. Recordul din 2022, de 32,46 lei/litru, a fost depășit de mai mult timp, iar prețul actual se apropie de 36,5 lei. Diferența este de peste 4 lei pe litru, sau circa 12,5% peste maximul crizei precedente.

Economistul spune că evoluția ultimilor cinci ani arată că actuala criză are o structură diferită de cea din 2022. Atunci, șocul a fost foarte puternic, dar concentrat în prima jumătate a anului, iar după atingerea maximului din iunie prețurile au început să scadă.

În 2026, în schimb, tensiunile se mențin deja de mai multe trimestre. În trimestrul I, benzina a urcat până la 29,76 lei/litru, în trimestrul II până la 31,40 lei, iar în trimestrul III ajunge la 33,99 lei.

„Nu mai avem doar un șoc de preț, ci o piață aflată într-o stare prelungită de incertitudine”, constată Ioniță.

Unul dintre principalii factori este situația din Orientul Mijlociu. Problemele din Strâmtoarea Hormuz, peste care se suprapun dificultățile de transport din Marea Roșie și zona Bab el-Mandeb, afectează simultan disponibilitatea petrolului, transportul maritim și costurile de asigurare a mărfurilor.

Un alt factor important este reducerea stocurilor mondiale de petrol. Potrivit datelor citate de economist, stocurile mondiale observate au scăzut din februarie până în august cu aproximativ 507 milioane de barili, dintre care 95 de milioane numai în august.

Aceste rezerve au funcționat până acum drept amortizor în fața șocurilor de aprovizionare, însă diminuarea lor face ca orice nou incident geopolitic să se transmită mult mai rapid în prețurile internaționale.

Presiuni suplimentare vin și din Federația Rusă. Potrivit analizei, reducerea capacității de rafinare în urma atacurilor asupra unor rafinării a determinat limitarea exporturilor și chiar importarea unor produse petroliere pentru acoperirea necesarului intern.

Ioniță subliniază că problema actuală nu mai ține doar de cantitatea de petrol brut disponibilă pe piață, ci și de capacitatea de rafinare, oferta de motorină și benzină și posibilitățile logistice de transport.

Acest lucru explică și de ce motorina se scumpește mai puternic decât benzina. Piața distilatelor medii este mai tensionată, iar capacitățile de rafinare pierdute în Rusia și Orientul Mijlociu nu pot fi înlocuite rapid.

„În 2022 întrebarea principală era cât de sus pot ajunge prețurile. În 2026 întrebarea este cât timp poate dura această criză”, spune economistul.

#diesel #scumpire #benzina