Fisură în ″podul energetic″ al Moldovei: Persistă datoria de zeci de milioane de dolari, privatizată de România

Republica Moldova a pierdut în primă instanță un proces deschis în justiția românească, prin care încearcă să scape de o datorie istorică de zeci de milioane de dolari, rămasă neachitată, pentru importuri de energie electrică de la România efectuate acum un sfert de secol, în anii 1999-2000, relevă documente analizate de Profit.ro.

Marea problemă este că respectiva creanță se află de ani buni în posesia unor creditori privați, după ce le-a fost vândută pe bucăți de către o companie a statului român, ajunsă ulterior în faliment. Astfel că simpla voința politică a actualului Guvern de la București, în condițiile geopolitice de acum, de a renunța la urmărirea datoriei, așa cum prevede un act normativ din anul 2000, nu este suficientă pentru stingerea debitului, fiind nevoie și de compensarea financiară a posesorilor din momentul de față ai creanței, cel puțin pentru banii plătiți pe ea, plus dobânzi.

În rezumat, istoria datoriei, prezentată anterior în detaliu de Profit.ro, cu un an în urmă, începe în noiembrie 1998, când separatiștii de la Tiraspol au oprit livrările centralei de la Cuciurgan către restul Republicii Moldova, după ce Chișinăul a refuzat dublarea prețului de vânzare solicitată de Transnistria, iar Ucraina și-a redus la rândul ei drastic exporturile curent electric în Basarabia.

În aceste condiții, Guvernul Republicii Moldova a cerut ajutor de urgență din partea României, iar în ianuarie 1999 a fost încheiat un contract de export de energie între CONEL din România și Moldtranselectro din Republica Moldova, fostele companii energetice de stat integrate din cele două țări, de dinaintea de divizarea lor pe tipuri de operațiuni (producție pe categorii de combustibil, transport, distribuție, furnizare etc). Contractul a fost prelungit succesiv prin acte adiționale până la 31 decembrie 2000.

După expirarea contractului, în anul 2000, datoriile neplătite ale Moldtranselectro față de CONEL erau indicate la circa 32 milioane dolari. Între timp, tot în anul 2000, CONEL a fost împărțită în 4 companii (Hidroelectrica, Termoelectrica, Electrica și Transelectrica), iar creanța asupra Moldtranselectro a ajuns în posesia Termoelectrica.

În același an, Guvernul Isărescu a emis o ordonanță de urgență, aflată în vigoare, ce stipulează că creanța de 32 milioane dolari a Termoelectrica asupra Moldtranselectro va fi preluată de către statul român, prin Ministerul Industriei și Resurselor (actualmente al Energiei), și ulterior stinsă în condiții stabilite prin acord încheiat între România și Republica Moldova.

În iunie 2023, Chișinăul a transmis public că, în cadrul unei reuniuni bilaterale a grupului de lucru în domeniu, conducerile ministerelor Energiei din Republica Moldova și România au convenit să soluționeze chestiunea datoriei istorice. „Am convenit să închidem capitolul datoriilor pentru un contract de livrare a energiei electrice din România în Republica Moldova din anii 1999-2000, datorii care au fost stinse, dar anumite procese tehnice de radiere din registrele contabile nu au fost finalizate”, a declarat atunci ministrul Energiei, Victor Parlicov.

Moldtranselectro a pierdut procesul din România în decembrie 2023, iar cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor de la București, pentru stingerea datoriei istorice în condițiile ordonanței din 2000, i-a fost respinsă ca neavând de fapt legătură juridică cu solicitarea principală, cea de anulare a hotărârii arbitrale din 2004.

În instanță, Moldtranselectro a mai încercat să invoce faptul că nu a aflat de existența OUG-ului românesc ″salvator″ din anul 2000 decât în toamna lui 2022, dintr-o scrisoare primită atunci de la Ministerul român al Energiei, pe care a depus-o la dosar și în care se vorbește despre ″confirmarea îndeplinirii în fapt a OUG nr. 79/16.06.2000″. Argumentul putea evita termenul de prescriere a solicitării de anulare a hotărârii arbitrale din 2004. Instanța nu i-a acceptat însă argumentul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#energia #curent #datorie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

41 767 de persoane fizice din Republica Moldova au redirecționat în anul 2025 câte 2% din impozitul pe venit, iar suma totală validată a depășit 19,9 milioane de lei. Datele sunt incluse în raportul privind desemnarea procentuală pentru anul 2025 și indică o creștere constantă a utilizării acestui mecanism față de anii precedenți.

În total, 45 353 de contribuabili au efectuat desemnarea procentuală, însă 3 586 de cereri nu au fost validate. Cele mai multe desemnări nevalidate au fost cauzate de existența datoriilor la impozitul pe venit ale contribuabililor la data-limită de depunere a declarației, iar în alte cazuri beneficiarii indicați nu figurau în lista oficială a organizațiilor eligibile.

Raportul arată că interesul pentru redirecționarea a 2% din impozitul pe venit a crescut constant, de la 16 182 de persoane în primul an de aplicare a mecanismului, până la 41 767 de contribuabili în 2025. Totodată, numărul beneficiarilor a urcat de la 302 organizații în 2017 la 1050 de beneficiari în anul 2025.

Cea mai mare parte a fondurilor direcționate a ajuns la organizațiile cu sediul în municipiul Chișinău. Contribuabilii din capitală au desemnat aproximativ 10 milioane de lei, adică circa jumătate din suma totală validată, însă organizațiile înregistrate în Chișinău au primit 13,1 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 66% din totalul fondurilor direcționate prin mecanismul 2%.

Fundația de Susținere a Veteranilor și Lucrătorilor Sectorului Energetic „ENERGIE” a fost principalul beneficiar, cu 914,6 mii de lei. Pe locul al doilea s-a clasat Asociația Obștească a Veteranilor și Pensionarilor Ministerului Afacerilor Interne din Republica Moldova, care a atras 804,8 mii de lei, urmată de Asociația Obștească „Viața fără Leucemie”, cu 592,4 mii de lei. În top 5 se mai regăsesc Asociația Obștească a Veteranilor și Pensionarilor Inspectoratului Fiscal Principal de Stat „UNI-M”, care a primit 388,5 mii de lei, și Comunitatea religioasă Parohia cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” din cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova, municipiul Chișinău, cu 359,1 mii de lei.

Din punct de vedere demografic, cei mai activi contribuabili care au utilizat mecanismul de desemnare procentuală au fost persoanele cu vârste cuprinse între 31 și 50 de ani, urmate de cele din categoria 51–70 de ani, în timp ce tinerii cu vârste între 18 și 30 de ani și persoanele de peste 70 de ani au avut o pondere mai redusă.

Desemnarea procentuală este mecanismul prin care persoanele fizice rezidente pot direcționa 2% din impozitul pe venit către o organizație necomercială sau o entitate religioasă eligibilă, prin completarea Declarației cu privire la impozitul pe venit, depusă în termenul prevăzut de legislația fiscală.