FMI explică ce-s cu milioanele acordate de fond Republicii Moldova

Cele 236 mil. USD acordate de FMI Republicii Moldova nu vor spori datoria țări. Banii reprezintă un activ de rezervă al țării, potrivit declarației reprezentantul FMI în Republica Moldova, Rodgers Chawani.

Acesta a menționat pentru agenția de presă infotag că distribuirea drepturilor speciale de tragere (DST) „este gratuită”.

„Distribuirea DST-urilor nu necesită contribuții din bugetele țărilor donatoare. DST este un activ de rezervă, ci nu asistență externă. Cel mai important, alocarea DST-urilor nu sporește povara datoriei publice a țării”, a explicat Rodgers Chawani.

Moldova, la fel ca multe alte țări, a primit aceste 236 mil. USD de la FMI fără condiții prealabile și semnarea unui memorandum. Republica a primit deja asistență similară în 2009, atunci FMI a acordat Moldovei 167 mil. USD

Guvernul a aprobat un proiect de lege cu privire punerea în aplicare a alocării DST. Potrivit documentului, Banca Națională a Moldovei va transfera Ministerului Finanțelor mijloacele financiare în termenii și condițiile stabilite, în baza unui acord ce urmează a fi încheiat între cele două instituții. Resursele financiare respective vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar. În conformitate cu procedurile FMI, fiecare stat membru urmează să achite o dobândă trimestrială și un comision anual. Rata dobânzii DST este flotantă și la data de 20 septembrie 2021 a constituit 0,05%, iar rata comisionului anual este, de asemenea, flotantă și la momentul actual constituie circa o miime dintr-un procent. Cheltuielile aferente deservirii DST se vor efectua de la bugetul de stat.

#DST #ajutor #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.