FMI explică ce-s cu milioanele acordate de fond Republicii Moldova

Cele 236 mil. USD acordate de FMI Republicii Moldova nu vor spori datoria țări. Banii reprezintă un activ de rezervă al țării, potrivit declarației reprezentantul FMI în Republica Moldova, Rodgers Chawani.

Acesta a menționat pentru agenția de presă infotag că distribuirea drepturilor speciale de tragere (DST) „este gratuită”.

„Distribuirea DST-urilor nu necesită contribuții din bugetele țărilor donatoare. DST este un activ de rezervă, ci nu asistență externă. Cel mai important, alocarea DST-urilor nu sporește povara datoriei publice a țării”, a explicat Rodgers Chawani.

Moldova, la fel ca multe alte țări, a primit aceste 236 mil. USD de la FMI fără condiții prealabile și semnarea unui memorandum. Republica a primit deja asistență similară în 2009, atunci FMI a acordat Moldovei 167 mil. USD

Guvernul a aprobat un proiect de lege cu privire punerea în aplicare a alocării DST. Potrivit documentului, Banca Națională a Moldovei va transfera Ministerului Finanțelor mijloacele financiare în termenii și condițiile stabilite, în baza unui acord ce urmează a fi încheiat între cele două instituții. Resursele financiare respective vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar. În conformitate cu procedurile FMI, fiecare stat membru urmează să achite o dobândă trimestrială și un comision anual. Rata dobânzii DST este flotantă și la data de 20 septembrie 2021 a constituit 0,05%, iar rata comisionului anual este, de asemenea, flotantă și la momentul actual constituie circa o miime dintr-un procent. Cheltuielile aferente deservirii DST se vor efectua de la bugetul de stat.

#DST #ajutor #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul balanței comerciale a Republicii Moldova continuă să se adâncească. În perioada ianuarie–noiembrie 2025, diferența dintre importuri și exporturi a ajuns la 6,39 miliarde de dolari, cu aproape 30% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2024, pe fondul faptului că țara a cumpărat din exterior mult mai mult decât a reușit să vândă.

În primele 11 luni ale anului, exporturile au totalizat 3,43 miliarde de dolari, înregistrând o creștere modestă, de 4,4%. Cele mai exportate produse au fost mașinile și aparatele electrice (15,4%), urmate de semințe și fructe oleaginoase (14,9%), legume și fructe (11,4%), cereale (8,3%), îmbrăcăminte (8,0%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (5,8%). Cu alte cuvinte, Moldova a continuat să se bazeze atât pe produse agricole, cât și pe componente industriale.

De cealaltă parte, importurile au crescut mult mai rapid și au ajuns la 9,82 miliarde de dolari, cu 19,5% peste nivelul din 2024. Cele mai mari cheltuieli au fost pentru produse energetice – petrol și produse petroliere (8,9%), gaz (8,8%) și energie electrică (4,3%), dar și pentru vehicule, mașini și echipamente electrice și medicamente.

Dezechilibrul este vizibil și la nivel lunar. Doar în noiembrie 2025, exporturile au fost de 395,9 milioane de dolari, în timp ce importurile au atins 979,2 milioane de dolari, ceea ce a dus la un deficit lunar de 583,3 milioane de dolari.

La nivel geografic, Uniunea Europeană rămâne principalul partener comercial al Republicii Moldova. Mai mult de 68% din exporturi merg spre statele UE, iar peste jumătate din importuri (54,1%) provin din spațiul comunitar. Totuși, relația comercială cu UE se încheie cu un dezechilibru major: un deficit de circa 3 miliarde de dolari. România este principalul partener, atât la export, cât și la import, urmată de Turcia, Italia și Cehia la export și de China, Ucraina și Turcia la import.

În relația cu statele CSI, comerțul are o pondere mult mai redusă. În ianuarie–noiembrie 2025, exporturile către aceste țări au reprezentat circa 6% din total, iar importurile aproximativ 3%. Balanța comercială cu statele CSI s-a încheiat cu un deficit de doar 77,6 milioane de dolari, chiar mai mic decât în anul 2024.