FMI explică ce-s cu milioanele acordate de fond Republicii Moldova

Cele 236 mil. USD acordate de FMI Republicii Moldova nu vor spori datoria țări. Banii reprezintă un activ de rezervă al țării, potrivit declarației reprezentantul FMI în Republica Moldova, Rodgers Chawani.

Acesta a menționat pentru agenția de presă infotag că distribuirea drepturilor speciale de tragere (DST) „este gratuită”.

„Distribuirea DST-urilor nu necesită contribuții din bugetele țărilor donatoare. DST este un activ de rezervă, ci nu asistență externă. Cel mai important, alocarea DST-urilor nu sporește povara datoriei publice a țării”, a explicat Rodgers Chawani.

Moldova, la fel ca multe alte țări, a primit aceste 236 mil. USD de la FMI fără condiții prealabile și semnarea unui memorandum. Republica a primit deja asistență similară în 2009, atunci FMI a acordat Moldovei 167 mil. USD

Guvernul a aprobat un proiect de lege cu privire punerea în aplicare a alocării DST. Potrivit documentului, Banca Națională a Moldovei va transfera Ministerului Finanțelor mijloacele financiare în termenii și condițiile stabilite, în baza unui acord ce urmează a fi încheiat între cele două instituții. Resursele financiare respective vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar. În conformitate cu procedurile FMI, fiecare stat membru urmează să achite o dobândă trimestrială și un comision anual. Rata dobânzii DST este flotantă și la data de 20 septembrie 2021 a constituit 0,05%, iar rata comisionului anual este, de asemenea, flotantă și la momentul actual constituie circa o miime dintr-un procent. Cheltuielile aferente deservirii DST se vor efectua de la bugetul de stat.

#DST #ajutor #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.