Bugetul UE pentru 2026, adoptat: mai mulți bani se alocă pentru cercetare, securitate și vecinătatea UE

26 Nov. 2025, 15:51
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
26 Nov. 2025, 15:51 // Slider //  Grîu Tatiana

Parlamentul European a votat un buget pe 2026 care prevede 192,8 miliarde de euro în plăţi şi 190,1 miliarde de euro în angajamente şi în care a reuşit să obţină mai multe fonduri pentru cercetare, infrastructura transfrontalieră, managementul frontierelor, acţiune climatică şi politica externă.

În urma unui acord cu statele membre la care s-a ajuns pe 15 noiembrie, PE a obţinut o sumă suplimentară de 372,7 milioane pentru priorităţile sale, pe lângă ceea ce Comisia Europeană a propus iniţial în proiectul său de buget, scrie Agerpres.

Pentru a stimula competitivitatea şi a ameliora infrastructura transfrontalieră, eurodeputaţii au sporit finanţarea pentru programul Horizon Europe cu 20 de milioane de euro, iar pentru reţele de transport şi energetice aceasta a crescut cu 23,5 milioane de euro.

PE a obţinut, de asemenea, o alocare suplimentară de 10 milioane de dolari pentru Mecanismul de protecţie civilă al UE şi RescEU pentru a ameliora coordonarea şi răspunsul în caz de dezastru. În condiţiile în care joacă un rol-cheie în pregătirea apărării UE, mobilitatea militară va beneficia şi ea de o alocare suplimentară de 10 milioane de dolari. Eurodeputaţii s-au asigurat de asemenea că managementul frontierelor va fi consolidat prin alocarea a încă 10 milioane de euro.

Programul de mediu al UE şi pentru acţiune climatică, LIFE, va primi o finanţare suplimentară de 10 milioane de dolari, în timp ce programele EU4Health şi Erasmus+ vor beneficia fiecare de 3 milioane de euro în plus.

Parlamentul a obţinut de asemenea 35 de milioane de euro în plus pentru Vecinătatea sudică a UE şi 25 de milioane de dolari pentru Vecinătatea estică. De asemenea, a asigurat o creştere de 35 de milioane de dolari pentru ajutorul umanitar, drept răspuns la instabilitatea geopolitică în creştere, accelerarea crizelor umanitare globale şi urgenţelor provocate de climă.

Pentru a crea noi oportunităţi, în special pentru tinerii fermieri, finanţarea pentru măsuri care promovează produsele agricole europene în baza Fondului de garantare pentru agricultura europeană a fost sporită cu 105 milioane de euro.

UE se confruntă cu o creştere cu 4,3 miliarde de euro a costurilor împrumuturilor pentru programul NextGenerationEU în 2026, ceea ce reprezintă dublul planului iniţial al CE. Aşa cum s-a convenit anterior, costurile suplimentare sunt gestionate printr-un aşa numit „mecanism de cascadă”, care este menit să gestioneze cheltuielile în creştere pentru returnarea banilor utilizaţi pentru NextGenerationEU, protejând în acelaşi timp programele esenţiale.

Bugetul UE pe 2026 a fost votat cu 419 voturi pentru, 185 împotrivă şi 53 de abţineri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.