FMI intră în joc! Guvernul, chemat la „examenul” deficitului și salariilor

O nouă misiune a Fondul Monetar Internațional este așteptată la Chișinău începând cu 7 mai, pentru o perioadă de două săptămâni, în care autoritățile vor discuta în detaliu direcțiile de reformă și principalele politici economice ale Republicii Moldova.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că dialogul cu experții FMI a fost până acum unul „foarte pozitiv”, subliniind că discuțiile au loc constant, inclusiv la nivel săptămânal. Oficialul spune că are „așteptări foarte bune” de la această misiune.

Potrivit acestuia, pentru Ministerul Finanțelor prioritățile sunt clare: politica fiscală, legea salarizării și planurile de reducere a deficitului bugetar vor fi în centrul negocierilor cu experții internaționali.

Misiunea FMI va fi condusă de Alina Iancu și se va desfășura în perioada 7–20 mai 2026. Vizita are loc în contextul solicitării unui nou program pentru Republica Moldova, susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI).

Pe parcursul misiunii, experții FMI vor analiza evoluțiile recente din economie, vor actualiza prognozele macroeconomice și vor evalua riscurile existente, urmând să discute cu autoritățile și alte instituții relevante despre prioritățile de reformă.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli

#gavrilita #bani #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.