FMI: Statul a umflat piața imobiliară prin „Prima Casă”

Programul guvernamental „Prima Casă”, extins în ultimii ani a contribuit la relaxarea standardelor de creditare și la creșterea presiunii asupra pieței imobiliare, avertizează Fondul Monetar Internațional într-un raport dedicat stabilității financiare a Republicii Moldova.

Experții FMI constată că modificările legislative adoptate în 2024 au făcut programul mult mai generos pentru beneficiari. Astfel, plafonul valorii locuințelor eligibile a fost majorat de la un milion la 2,5 milioane de lei, garanția oferită de stat a crescut de la 50% la până la 70%, iar raportul maxim dintre valoarea creditului și valoarea locuinței (LTV) a fost ridicat de la 95% la 100%.

Potrivit FMI, aceste facilități au apărut într-o perioadă de creștere rapidă a creditelor ipotecare și au contribuit la relaxarea condițiilor de finanțare pe piață. Instituția notează că aproximativ 90% dintre creditele ipotecare acordate în 2024 s-ar încadra în noul plafon al programului, ceea ce îi conferă un impact semnificativ asupra întregii piețe imobiliare.

Raportul arată că efectul indirect al acestor măsuri este creșterea presiunii asupra prețurilor locuințelor, ceea ce reduce accesibilitatea pentru familiile cu venituri mici și medii și majorează povara datoriilor gospodăriilor. FMI consideră că, în loc să stimuleze exclusiv cererea, autoritățile ar trebui să acorde o atenție mai mare măsurilor care cresc oferta de locuințe, inclusiv prin simplificarea procedurilor de autorizare și eliminarea barierelor administrative pentru construcții.

În acest context, experții recomandă ca programul „Prima Casă” să fie adus sub aceleași reguli macroprudențiale aplicate creditelor ipotecare obișnuite. FMI propune armonizarea limitelor privind gradul de îndatorare și avansul minim, precum și revizuirea modului în care sunt luate în calcul garanțiile de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.