Forumul bogaților începe astăzi la Davos. Lumea arde, elitele discută

Luni, 19 ianuarie 2026, debutează cea de-a 56-a ediție a Forumul Economic Mondial de la Davos, într-un context marcat de instabilitate geopolitică profundă și tensiuni fără precedent în relațiile internaționale. Mulți lideri europeni consideră actualul moment drept cel mai dificil pentru continent de la încheierea Războiului Rece, fiind puse sub semnul întrebării relația cu Statele Unite, modelul economic european și arhitectura de securitate.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale forumului este revenirea președintelui SUA, Donald Trump, la Davos, după o absență de șase ani. Participarea are loc la aproximativ un an de la preluarea noului său mandat prezidențial și într-un climat tensionat, generat de amenințările comerciale, intervențiile militare și pozițiile unilaterale adoptate de administrația americană.

Acțiunile recente ale Washingtonului au amplificat îngrijorările liderilor europeni, după ce Trump a trimis trupe pentru capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar frâna procesul de pace și a amenințat Iranul cu o intervenție militară în cazul continuării represiunii interne. Discursul lui Donald Trump este programat la mijlocul săptămânii și, potrivit unui oficial al Casei Albe, va pune accent pe problemele interne ale Statelor Unite, în special costul vieții și politicile economice, dar și pe solicitarea adresată europenilor de a renunța la politicile considerate de acesta drept generatoare de stagnare economică.

Relațiile dintre SUA și Europa traversează un nou moment critic, după ce Trump a insistat asupra intenției Washingtonului de a prelua controlul asupra Groenlandei, amenințând concomitent cu impunerea de tarife împotriva aliaților europeni din NATO care se opun unei asemenea acțiuni. Opt state europene, printre care Marea Britanie, Germania, Franța și țările nordice, au transmis un mesaj comun extrem de ferm, avertizând că aceste demersuri riscă să declanșeze „o spirală descendentă periculoasă” și să submineze relațiile transatlantice.

De cealaltă parte, lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin la Davos cu un mesaj comun axat pe apărarea comerțului liber, consolidarea cooperării transatlantice și sprijinul ferm pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina rămâne una dintre temele centrale ale forumului, la aproape patru ani de la invazia Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este prezent la Davos, unde ar putea avea noi discuții cu Donald Trump privind garanțiile de securitate necesare unui posibil armistițiu. Totodată, un subiect sensibil este inițiativa lui Trump de a crea un așa-numit „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, propus ca o abordare „nouă și îndrăzneață” pentru soluționarea conflictelor globale, dar criticată de unii observatori ca o tentativă de a ocoli Consiliul de Securitate al ONU.

Forumul are loc și pe fondul unei intervenții militare recente a SUA în Venezuela și al escaladării tensiunilor din Iran, unde protestele anti-guvernamentale riscă să ducă la noi valuri de represiune. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, participă la reuniunea de la Davos.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Davos #bogati #forum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

S.A. CET-Nord a anunțat lansarea unei licitații pentru instalarea unui sistem de stocare a energiei electrice (BESS) cu o capacitate de 70 MW, în cadrul centralei termoelectrice din Bălți. Proiectul vizează selectarea unui partener privat care va asigura finanțarea și implementarea integrală, de la proiectare și construcție până la instalare și punere în funcțiune.

Potrivit companiei, viitorul sistem va fi conectat la rețeaua națională în baza unui aviz de racordare emis de Moldelectrica, ceea ce permite integrarea capacității de stocare în sistemul electroenergetic al țării.

Inițiativa face parte din eforturile autorităților de a dezvolta infrastructura de stocare a energiei, esențială pentru integrarea surselor regenerabile, acoperirea consumului în orele de vârf și sporirea rezilienței sistemului energetic. Sistemele BESS permit acumularea energiei produse în exces și utilizarea acesteia atunci când cererea este ridicată, contribuind la stabilitatea rețelei.

Ministerul Energiei al Republicii Moldova a precizat că statul își păstrează rolul de facilitator al investițiilor strategice, în timp ce implementarea tehnică și financiară va fi realizată de partenerul selectat printr-o procedură deschisă și competitivă, bazată pe criterii tehnico-financiare.

Proiectul de la Bălți vine în continuarea altor investiții în domeniu. La sfârșitul lunii aprilie, în localitatea Rădeni a fost pus în funcțiune cel mai mare sistem de stocare a energiei electrice din Republica Moldova, cu o capacitate de 60 MWh, integrat cu un parc fotovoltaic de 50 MW.