Șeful Serviciului Vamal: Nicio persoană nu a fost suspendată în cazul contrabandei de armament de la Leușeni

Șeful Serviciul Vamal, Radu Vrabie, a declarat că nicio persoană din cadrul Serviciului Vamal nu a fost suspendată din funcție în legătură cu dosarul de contrabandă de armament descoperit la Vama Leușeni. Precizarea a fost făcută în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8.

Întrebat direct dacă există angajați ai Serviciului Vamal suspendați în urma acestui caz, Radu Vrabie a răspuns: „În moment, nu. Nu este suspendat nimeni”. Referindu-se la eventuale anchete interne, șeful Serviciului Vamal a precizat că nu poate oferi mai multe detalii, dincolo de informațiile deja comunicate public.

Potrivit lui Radu Vrabie, investigațiile arată că activitatea de contrabandă cu armament ar fi început încă din anul 2023, primul caz fiind înregistrat atunci, iar majoritatea tentativelor ar fi avut loc în perioada 2024–2025. În prezent, autoritățile nu pot confirma dacă au fost identificați și alți actori implicați în afara celor deja reținuți.

Șeful Serviciului Vamal a mai declarat că, deși transporturile ilegale nu au avut loc în aceeași tură de control, există indicii că acestea s-ar fi produs, cel mai probabil, la același punct de trecere a frontierei.

Cazul a ieșit la iveală la 20 noiembrie 2025, când un cetățean moldovean a încercat să treacă frontiera cu România, la volanul unui camion încărcat cu arme și muniții. Autovehiculul a trecut de controlul autorităților moldovenești, însă a fost oprit ulterior de autoritățile române. Conform informațiilor prezentate, muniția ar fi fost introdusă anterior în Republica Moldova prin contrabandă, cu ajutorul unui cărăuș care efectua periodic curse cu un camion marfar din Ucraina.

În dosar au fost reținute cinci persoane: exportatorul, brokerul vamal și transportatorul – arestați în Republica Moldova – precum și șoferul camionului, aflat în detenție în România. Ancheta penală este în desfășurare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vrabie #contrabanda #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.