Fosta gimnastă Alina Kabaeva, presupusa iubită a lui Putin, se află pe noua listă negră a UE

Cel de-al șaselea pachet de sancțiuni impus de UE Rusiei include și o nouă listă neagră pe care se află, alături de alte aproximativ 60 de persoane, și presupusa iubită a lui Vladimir Putin, fosta gimnastă rusă, Alina Kabaeva.

După mai multe săptămâni de negocieri, noul pachet de sancţiuni include și extinderea listei negre a UE cu circa 60 de persoane, între care numeroşi militari ruşi suspectaţi de „crime de război” la Bucea, membri ai familiei purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, dar şi fosta gimnastă rusă Alina Kabaeva, presupusa iubită a lui Vladimir Putin.

Alina Kabaeva este originară din Tașkent, Uzbekistan, are 38 de ani, este cu 31 de ani mai tânără decât Vladimir Putin. Kabaeva este fostă gimnastă olimpică de gimnastică ritmică și ar fi de mai multă vreme iubita liderului. Ea prezidează Consiliul de Administrație al Grupului Național de Presă din Rusia, care controlează mai multe posturi de televiziune. Bunica ei, Anna Zațeplina este asociată cu Ghennadi Timcenko, un miliardar cu legături strânse cu Putin.

Supranumită „cea mai flexibilă femeie a Rusiei”, Kabaeva a câștigat două medalii olimpice, 14 medalii la Campionatul Mondial și 21 de medalii la Campionatul European.

Potrivit Bloomberg, care a relatat prima dată despre apariția presupui iubite a președintelui rus pe „lista neagră”, documentul privind sancțiunile o descrie pe Kabaeva ca fiind „strâns asociată cu președintele Vladimir Putin”.

În cursul unui summit care a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern ai ţărilor din UE au ajuns în cele din urmă la un acord care ar trebui să ducă la reducerea cu 90% a importurilor de petrol rusesc până la sfârşitul anului, pentru a reduce substanţial mijloacele de finanţare a războiul declanşat de Moscova în Ucraina.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#iubită #sanctiuni #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie