Sturza: Déjà vu. Maia Sandu a respins un plan Kozak-2. Ai „noștri” o îndeamnă să pupe mâna rușilor pentru gazul ieftin

13 Ian. 2022, 10:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Ian. 2022, 10:33 // Actual //  bani.md

Într-o postare pe Facebook, fostul  premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza explică cum a evoluat criza gazelor și care spune că nu e diferită de precedentele prin care a trecut Republica Moldova. „Deja vu moldovenesc”.

Unii cred, așa cum cred că totul se întâmplă pentru prima dată în Moldova de la nașterea lui Hristos încoace, că criza energetică e prima și unica. Nu, dragilor, criza adevărată a fost la sfârșitul anilor ‘90 – cu întreruperi de livrare de curent și gaze de către separatiști, ruși și prietenii lor de atunci ucraineni. Datorii acumulate de miliarde, tarife neajustate, șantaj, sabotaj, incompetență. Tot! Da, eu ca ministru și mai apoi ca prim-ministru îmi petreceam zile și nopți în anticamera furnizorilor. Mă milogeam la FMI și BM să ne dea ceva bănuți ca să achităm facturile. Și asta pe fundalul celei mai cumplite crize economice regionale și globale din ‘98. Dar nu asta a fost baiul, tehnic vorbind, ne-am descurcat, am inițiat și un șir de reforme în sector, „aprinzând lumina” pentru următorii ani”, susține fostul premier.

Marea surprindere a fost că susținerea, la acea vreme, a venit de la liderul comuniștilor, Vladimir Voronin.

Baiul a fost cine m-a susținut în acest demers. Surpriză! Vladimir Voronin, vojakul comuniștilor. A venit la mine și mi-a zis: „Ioane, noi suntem oponenți, dar trebuie să avem grijă de țară”. Și a început să voteze inițiativele mele. Cine m-a sabotat vehement? „Ai noștri” – Lucinschi cu o parte din „rândunele” și, bineînțeles, Roșca cu „Fluxul” în buzunar. Iurie și-a pornit megafonul, s-a urcat în copac și dăi! Manifestații cu asaltul guvernului, pietre, bâte și injurii. Într-un moment de cumpănă, când manifestanții rupeau ușa guvernului, chiar și cei de la Interne au pus-o puțin de măligă. Mă mir cum de nu am cedat eu, tare tânăr și tupeist am mai fost… ”, a punctat Sturza.

Omul de afaceri afaceri a sus că i-a întors datoria lui Voronin prin faptul că l-a susținut pe Voronin după respingerea planului Kozak de federalizare a Republicii Moldova.

În timp, eu i-am „întors” datoria lui Voronin, susținându-l plenar (din tribune) după embargoul rușilor ca rezultat al respingerii „planului Kozak”. Apropo, atunci toți – de stânga, de dreapta l-au susținut pe Voronin. Nu s-a cedat nimic rușilor. De ce? Trebuia să avem grijă de țară. Ce e diferit azi? „Ai noștri” sunt gata să se suie în copac. Ca să nu dezvolt ideea mai departe de similitudini cu cazul Roșca, Maia Sandu a respins în schimbul unei reduceri modice la tariful gazului un plan „Kozak-2” infinit mai periculos ca primul. Și? Ai „noștri” o îndeamnă ca ea să meargă la Moscova și să pupe mâna rușilor pentru „gaz ieftin”. Aici e diferența – „ai noștri” sau poate „ai lor”, nu mai știu, propun să „pupăm mâna”! „Ai noștri” sunt gata să se suie în copaci… „Ai noștri”, dar poate „ai lor”, nu mai știu… Criza gazului va trece, nu și rușinea, nu și memoria. Vai de capul vostru, dragi moldoveni, dragi „ai noștri”…”, a mai spus omul de afaceri.

În încheiere, Sturza afirmă că „piticul politic Dodon niciodată nu s-a putut ridica la nivelul mentorului său Voronin. Așa și nu a devenit om de stat, ci a rămas bufon la curtea țarului”.

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.