(FOTO) Cele mai bune restaurante din lume te așteaptă. Unde să mergi

15 Aug. 2022, 04:56
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
15 Aug. 2022, 04:56 // Au Bani //  MD Bani

Cele mai bune restaurante din lume sunt în oraşele Copenhaga, Lima şi Barcelona. Acestea sunt rezultatele unui top care include primele 50 de unităţi din întreaga lume.

Un restaurant din capitala daneză a fost desemnat cel mai bun de pe planetă în cadrul premiilor Cele mai bune 50 Restaurante din lume. Restaurantul Geranium are un meniu fără carne şi se află la etajul opt al stadionului naţional de fotbal al Danemarcei. Restaurantul este deschis doar patru zile pe săptămână.

Pe locul doi s-a situat restaurantul Central din Lima, Peru, care este considerat şi cel mai bun restaurant din America de Sud. Topul este completat de restaurantul Disfrutar din Barcelona, Spania.

În top 50 sunt mai multe restaurante din Franţa, Italia, Danemarca, Germania, Belgia, Marea Britanie, Peru, Argentina, Brazilia, Mexic, SUA şi Japonia. Cel mai bun restaurant din Asia este Den din Tokyo, Japonia. Cel mai bun restaurant din America de Nord se numeşte Pujol şi se află în Mexico City. Pe locul 37 se găseşte singurul restaurant din Africa. Acesta se numeşte Fyn şi este situat în Cape Town, Africa de Sud.

Restaurantele pot obţine premiul cel mare doar o singură dată, după care sunt înscrise într-un program separat „Best of the Best”. Printre membrii acestui grup de elită se numără Noma (câştigătorul din 2021).

Printre membrii „Best of the Best se numără:

  • Geranium din Copenhaga;
  •  Eleven Madison Park din New York;
  • The Fat Duck din apropiere de Londra;
  • Osteria Francescana din Modena;
  • Mirazur din Menton, Franţa.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.