(FOTO) Dakar: Primul Porsche 911 de teren. Cât costă noul model

Porsche a folosit Salonul Auto de la Los Angeles pentru a prezenta un model care ar fi, probabil, mai familiar cu nordul Africii. Se numește Dakar, are 473 de cai putere de la motorul de pe 911 Carrera GTS ținuți în frâu de o cutie PDK cu opt rapoarte și a fost testat 483.000 de kilometri în condiții dintre cele mai dificile, pe macadam, nisip și zăpadă. Porsche nu va produce prea multe exemplare.

Porsche anunță, cu fast, că 911 Dakar este „prima mașină sport în două portiere cu credențiale serioase pe teren accidentat,” dar cum de este posibil așa ceva? Un Porsche de teren, în sine, nu ne surprinde. Dar aici vorbim despre altceva, despre un model construit de Porsche și oferit către clienți, nu de vreun tuner.

Multiplul campion mondial de raliuri Walter Roehrl a testat și el 911 Dakar – doar a mers la raliuri cu 911 în anii ’70-’80’-’90

Motorul este un boxer de trei litri, același de pe Carrera GTS, care dezvoltă 473 de cai putere, aceștia ajungând la cele patru roți printr-o cutie PDK cu opt rapoarte. Porsche nu va oferi 911 Dakar și cu o cutie manuală, dar a spus că accelerația de la 0 la 100 km/h va dura doar 3,4 secunde pe asfalt. Pe macadam, vei avea ceva mai mult de așteptat și-ți va trebui ceva mai multă îndemânare.

Potrivit informațiilor, vor fi produse doar 2.500 de exemplare cu un preț de pornire de aproape 200.000 de euro – adică cu aproape 80.000 de euro mai mult decât un 911 obișnuit în versiunea de echipare de bază.

#dakar #911 #porche #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional lansează un avertisment dur pentru Republica Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația șefei misiunii FMI, Alina Iancu și experții constată o revenire timidă a economiei, dar scot la iveală o serie de dezechilibre. Este vorba de un deficit extern mare, finanțe publice sub presiune, reforme anticorupție blocate și riscuri în creștere pentru stabilitatea macroeconomică.

Potrivit FMI, creșterea economică din 2025, estimată la 2,7%, este alimentată aproape exclusiv de consum și importuri, nu de competitivitate. Deficitul de cont curent a urcat la circa 20% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează direct că acest lucru indică o pierdere de competitivitate a economiei moldovenești.

În paralel, finanțele publice intră într-o zonă de risc. Deficitul bugetar crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și este prognozat să ajungă la 5,2% din PIB în 2026, pe fondul cheltuielilor curente ridicate, salariilor majorate și sprijinului social acordat fără o țintire clară. FMI subliniază că investițiile capitale au fost subexecutate, iar statul cheltuiește mai mult pe consum decât pe dezvoltare.

Experții FMI transmit un mesaj tranșant: Moldova va fi nevoită să strângă șurubul fiscal. Țara colectează prea puține venituri raportat la economii similare, iar sistemul fiscal este descris ca fiind „complex și distorsionant”. FMI cere eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, considerate ineficiente, și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, este pusă pe masă revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnal clar că presiunea fiscală va crește.

În domeniul energetic, FMI susține explicit eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât ajutorul să fie acordat doar celor mai vulnerabili. Mesajul este clar: sprijinul generalizat nu mai este sustenabil.

Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxare suplimentară a politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de BNM. Creșterea inflației de bază și relansarea economiei pot reaprinde presiunile inflaționiste. În același timp, cerințele ridicate de rezerve obligatorii frânează creditarea eficientă, iar normalizarea trebuie făcută cu maximă prudență.

Un alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată că prețurile locuințelor au crescut cu 24% într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri stricte pentru prevenirea unei supraîncălziri. Programul „Prima Casă” este vizat direct, FMI cerând alinierea lui la reguli mai dure de evaluare a debitorilor.

Cel mai sensibil capitol rămâne însă anticorupția. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția-cheie în lupta anticorupție funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progres serios” și măsuri concrete, nu declarații.

În concluzie, deși Moldova evită pentru moment o criză majoră, FMI transmite un mesaj dur: economia rămâne vulnerabilă, reformele bat pasul pe loc, iar fără decizii politice ferme — inclusiv taxe mai mari, tăieri de compensații și reforme reale în justiție — stabilitatea pe termen mediu este pusă sub semnul întrebării.