(FOTO) Dakar: Primul Porsche 911 de teren. Cât costă noul model

Porsche a folosit Salonul Auto de la Los Angeles pentru a prezenta un model care ar fi, probabil, mai familiar cu nordul Africii. Se numește Dakar, are 473 de cai putere de la motorul de pe 911 Carrera GTS ținuți în frâu de o cutie PDK cu opt rapoarte și a fost testat 483.000 de kilometri în condiții dintre cele mai dificile, pe macadam, nisip și zăpadă. Porsche nu va produce prea multe exemplare.

Porsche anunță, cu fast, că 911 Dakar este „prima mașină sport în două portiere cu credențiale serioase pe teren accidentat,” dar cum de este posibil așa ceva? Un Porsche de teren, în sine, nu ne surprinde. Dar aici vorbim despre altceva, despre un model construit de Porsche și oferit către clienți, nu de vreun tuner.

Multiplul campion mondial de raliuri Walter Roehrl a testat și el 911 Dakar – doar a mers la raliuri cu 911 în anii ’70-’80’-’90

Motorul este un boxer de trei litri, același de pe Carrera GTS, care dezvoltă 473 de cai putere, aceștia ajungând la cele patru roți printr-o cutie PDK cu opt rapoarte. Porsche nu va oferi 911 Dakar și cu o cutie manuală, dar a spus că accelerația de la 0 la 100 km/h va dura doar 3,4 secunde pe asfalt. Pe macadam, vei avea ceva mai mult de așteptat și-ți va trebui ceva mai multă îndemânare.

Potrivit informațiilor, vor fi produse doar 2.500 de exemplare cu un preț de pornire de aproape 200.000 de euro – adică cu aproape 80.000 de euro mai mult decât un 911 obișnuit în versiunea de echipare de bază.

#dakar #911 #porche #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.