Monstrul de metal de la Râbnița! Ministrul Mediului: Dacă vor să activeze trebuie să se conformeze cerințelor de mediu

Uzina metalurgică de la Râbnița dacă vrea să activeze, trebuie să se conformeze cerințelor de mediu, cum o fac toți agenții economici din Republica Moldova, a declarat ministrul Mediului, Rodica Iordanov.

„Atâta timp cât nu vor avea actele neconforme și nu vor prezenta documentele conform cerințelor din Moldova nu vor beneficia de această autorizație când se vor conforma atunci le vom acorda autorizație. Uzina depune eforturi”, a explicat Iordanov.

Potrivit ei, în regiunea stângă a Nistrului mai sunt doi mari poluatori ai mediului. Este vorba de Uzina de Ciment și de Cărămidă.

„Respectivii agenți economici nu au autorizație or, în condițiile în care vor să-și exporte producția trebuie să obțină documentele permisive de la o structură autorizată de pe teritoriului Moldovei”.

Acordarea autorizației de mediu Uzinei Metalurgice de la Râbnița era folosită ca monedă de schimb pentru livrarea energiei electrică Republicii Moldova de către Centrala de la Cuciurgan. Asta a și fost motivul pentru care ar fi demisionat fostul ministru al Mediului, Iuliana Cantaragiu.

#ribnita poluare #uzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.