Criza energetică a adus Moldova la sapă de lemn! Chișinăul, cu mâna întinsă la București să cumpere lemn de foc

Criza energetică a alimentat panica în rândul moldovenilor care își achiziționează lemn cu rezervă și de aceea a apărut o criză de lemn, a declarat ministrul Mediului, Rodica Iordanov.

„Colegii de la Moldsilva sunt în proces de monitorizare a volumelor de lemn, se face o evaluare care sunt volume necesare. S-a creat o panică artificială. Totodată, Republica Moldova nu este atât de bogată în lemn. Avem zone din sudul și nordul Moldovei unde nu este lemn. Lucrăm să asigurăm aceste zone cu lemn”, a punctat Iordanov.

Potrivit lui Iordanov, în prezent suntem în proces de discuții cu partea română pentru achiziția a 200 mii de metri steri.

„Ministrul interimar al Mediului, Vladimir Bolea a lansat procedura de semnare a contractului de achiziție a lemnului din România ca să îndestulăm cetățenii. Rămâne ca Bucureștiul să ajusteze procedurile legislative și deja să mergem la semnarea acordului. Interesul nostru e să diminuăm tăierea pădurilor, deoarece creșterea pădurilor durează mult – 25 de ani”.

Ministrul Mediului susține că lemnul din România este mai scump, dar „suntem în proces de negocieri pentru o reducere considerabilă de preț ca să putem asigura un preț în limitele raționalului pe teritoriul Republicii Moldova.

Autoritățile declară că prețul lemnului de foc a rămas neschimbat față de anul trecut. Lemnul din speciile tare 550 – 875 de lei metrul ster, iar cel din speciile moi – 350 – 475 de lei metrul ster.

Persoanele sărace vor putea cumpăra, în perioada octombrie – noiembrie trei metri steri de lemn la preț subvenționat. Ulterior, în etapa a doua se va decide ce volum de lemn se va acorda.

#achizție #lemn #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară din Republica Moldova traversează o perioadă de relansare, iar municipiul Chișinău a înregistrat în trimestrul al doilea din 2026 cel mai ridicat nivel al tranzacțiilor comerciale din ultimii cinci ani. Declarația a fost făcută de expertul economic Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit acestuia, între lunile aprilie și iunie au fost consemnate aproximativ 7.500 de tranzacții comerciale în municipiul Chișinău. Circa 5.000 au vizat cumpărarea unor apartamente, iar alte 2.500 bunuri imobile viitoare, respectiv locuințe aflate încă în construcție, dar contractate deja de cumpărători.

În primele șase luni ale anului, numărul tranzacțiilor comerciale din municipiu a ajuns la aproximativ 14.700.

Expertul susține că imaginea anterioară privind prăbușirea pieței a fost alimentată de modul incomplet în care erau publicate datele cadastrale. Până în 2024, statisticile includeau tranzacțiile înregistrate la oficiile cadastrale, însă nu reflectau separat operațiunile autentificate online de notari.

După ce notarii au obținut, la sfârșitul anului 2024, dreptul de a autentifica online tranzacțiile imobiliare, o parte tot mai mare a activității pieței nu mai apărea în rapoartele publice analizate în mod tradițional.

„La sfârșitul anului 2025, mai mult de jumătate dintre tranzacțiile comerciale cu imobile se realizau online, iar acestea nu erau reflectate în statisticile publice. De aici a apărut impresia că piața imobiliară s-a prăbușit, când, în realitate, urmăream doar tranzacțiile efectuate offline”, a explicat Ioniță.

Începând cu 2026, Cadastrul prezintă separat atât tranzacțiile realizate online, cât și pe cele efectuate offline. Totodată, a fost introdusă o categorie nouă – tranzacțiile cu bunuri imobile viitoare.

Conform calculelor prezentate de expert, datele din prima jumătate a anului, transpuse la nivel anual, indică aproximativ 11.500 de tranzacții offline și circa 10.000 online. Astfel, aproape jumătate din activitatea pieței imobiliare se desfășoară deja prin proceduri digitale.

Ioniță admite că piața s-a contractat cu aproximativ 20% în 2025, dar susține că declinul real a fost mai mic decât sugerau inițial statisticile, deoarece acestea nu cuprindeau întreaga activitate online.

O altă tendință este mutarea unei părți tot mai mari a cererii spre suburbiile Capitalei. Din aproximativ 25.600 de tranzacții comerciale cu apartamente și alte bunuri imobile analizate pentru prima jumătate a anului, peste 20.500 au revenit orașului Chișinău, iar circa 5.100 – suburbiilor.

Ponderea localităților suburbane a depășit astfel, pentru prima dată, pragul de 20% din totalul tranzacțiilor înregistrate la nivelul municipiului.

„În ultimele 12 luni au fost înregistrate cu aproximativ 2.700 de tranzacții comerciale mai multe, ceea ce reprezintă o creștere de peste 10%. Cea mai mare dinamică se înregistrează în suburbiile municipiului Chișinău”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, noile date cadastrale arată că piața nu a trecut prin prăbușirea sugerată de vechile statistici, ci printr-o schimbare a modului în care sunt autentificate și înregistrate tranzacțiile. Digitalizarea și includerea locuințelor aflate în construcție oferă acum o imagine mai completă asupra cererii imobiliare.