Exporturile de mărfuri au crescut cu 56%. În ce țări au ajuns

În ianuarie-septembrie 2022 exporturile de mărfuri au însumat 3277,6 milioane dolari SUA, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS). Astfel, exporturile au crescut 55,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada menționată, 70% din totalul exporturilor au constituit mărfurile autohtone – 70,3%) și au însumat 2304,6 milioane dolari SUA.

Potrivit BNS, exportul de mărfuri autohtone au crescut cu 45,9% față de perioada similară din anul 2021 și a contribuit la majorarea valorii totale a exporturilor cu 34,4%.

Pentru exportul de mărfuri cel mai des a fost utilizat transportul rutier (75,8% din total exporturi), după care urmează transportul maritim (14,1%), transportul feroviar (8,8%), transportul aerian (0,9%) și instalații fixe de transport (0,4%).

În ianuarie-septembrie 2022 principalele țări de destinație a exporturilor de mărfuri care au deținut 93% din total exporturi au fost:

România (28,5% din total exporturi);
Ucraina (14,9%);
Turcia (8%);
Italia (7,9%);
Germania (5,4%);
Federația Rusă (4,8%);
Bulgaria (4,0%);
Polonia (2,8%);
Cehia (2,3%);
Elveția (1,8%);
Regatul Țarilor de Jos (Netherlands), Belarus, Iran și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (câte 1,6%);
Ungaria (1,2%);
Franța și Statele Unite ale Americii (câte 0,9%);
Grecia și Spania (câte 0,8%);
Liban, Austria și Portugalia (câte 0,5%).

Așadar, pe piața din Uniunea Europeană au ajuns 59,2% din totalul exporturilor, însumând 1941 milioane de dolari SUA. Pe această piață exporturile au crescut cu 50,6% față de aceeași perioadă a anului trecut.

#pia #marfuri autohtone #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.