(FOTO) O companie aeriană din Ucraina schimbă uniforma stewardeselor. Nu vor mai purta fuste creion și nici tocuri

08 Oct. 2021, 09:44
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Oct. 2021, 09:44 // Actual //  MD Bani

Compania aeriană SkyUp din Ucraina schimbă uniforma stewardeselor. Astfel, însoțitoarele de bord nu vor mai purta tocuri și nici fuste creion, în schimb vor avea ținute mult mai lejere. Decizia a fost apreciată de personalul de zbor, care a susținut că, în caz de aterizare forțată sau de evacuare, nici nu ar fi putut să se miște în uniformele de până acum.

Noua uniformă SkyUp pentru persoane de sex feminin include un costum portocaliu lejer cu pantaloni şi eşarfă de mătase, realizate de mărci din Ucraina şi pantofi sport albi.

Cămăşile urmează să fie înlocuite cu tricouri albe.

„Pantofii cu toc arată frumos, nu contest, dar picioarele au de suferit şi se umflă până la încheierea zborului. Pantofii sport sunt foarte frumoşi”, a declarat pentru Reuters Alexandrina Denysenko, o însoţitoare de zbor cu şapte ani experienţă.

„Dacă, Doamne fereşte, un echipaj trebuie să efectueze o aterizare în apă şi o evacuare, tocurile pot deteriora scara şi nu ar fi foarte confortabil să înoţi în fustă”, a spus ea.

Compania a declarat că a analizat istoria uniformelor însoţitorilor de zbor şi a luat decizia de a renunţa la elementele descrise drept „conservatoare” din ţinuta personalului.

De asemenea, părul lung nu va mai trebui purtat strâns în coc sau în coadă.

„Am constatat că, în pofida faptului că imaginea unei însoţitoare de zbor este foarte romanţată, această slujbă necesită multă pregătire fizică”, a declarat directoarea departamentului de marketing din cadrul companiei SkyUp Airlines, Marianna Grygorash.

Noua uniformă va fi lansată oficial pe 22 octombrie, scrie Agerpres.

Compania intenţionează, de asemenea, să lanseze o nouă uniformă pentru însoţitorii de zbor de sex masculin. Un costum lejer va înlocui vesta, iar un tricou va fi purtat în loc de cămaşă, în combinaţie cu pantofi sport negri.

„Dacă întreaga lume şi toate „fashionistele” poartă pantofi sport, de ce să nu-i aducem în aviaţie?”, a remarcat însoţitoarea de zbor Zoryana, citată de Reuters.

04 Nov. 2026, 16:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:10 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Negocierile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru un nou program de cooperare economică au intrat în impas, deși autoritățile de la Chișinău au ajuns încă în luna mai la un acord preliminar cu experții instituției, se arată în constatarea Raportului Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, Guvernul Republicii Moldova a solicitat în ianuarie 2026 inițierea unui nou program cu FMI, bazat pe Instrumentul de Coordonare a Politicilor (Policy Coordination Instrument – PCI), cu o durată de trei ani. Spre deosebire de programele tradiționale ale Fondului, acest mecanism nu presupune acordarea directă de împrumuturi, ci monitorizarea politicilor economice și susținerea reformelor structurale.

Comisia Europeană constată însă că, deși în luna mai a fost obținut un acord la nivelul experților, procesul nu a avansat conform așteptărilor.

„Discuțiile privind un program FMI pe trei ani, fără finanțare, sunt în desfășurare, dar au stagnat după încheierea unui acord la nivel de experți în mai 2026”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul nu precizează motivele blocajului și nici condițiile care ar trebui îndeplinite pentru finalizarea negocierilor. Totuși, documentul subliniază că menținerea unei cooperări strânse cu FMI este importantă pentru credibilitatea politicilor macroeconomice și fiscale ale Republicii Moldova, dar și pentru transmiterea unui semnal de încredere investitorilor și partenerilor internaționali.

Constatarea Comisiei Europene apare în contextul în care autoritățile moldovenești discută posibilitatea negocierii unui nou program cu FMI care să includă și finanțare.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV că un asemenea acord ar putea fi negociat în anul 2027, însă Guvernul nu a confirmat deocamdată intenția de a solicita un program de împrumuturi.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat Spatari.

Potrivit deputatului, un eventual acord de finanțare cu FMI ar putea reprezenta o soluție pentru reducerea costurilor datoriei publice, în condițiile în care o parte din deficitul bugetar este acoperită prin emiterea valorilor mobiliare de stat, care presupun dobânzi ridicate.

„Un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Raportul Comisiei Europene confirmă, de altfel, că Republica Moldova se confruntă cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a datoriei publice. La sfârșitul anului 2025, datoria statului ajunsese la 39,2% din PIB, iar pentru 2026 deficitul bugetar a fost revizuit de la 5,7% la 6% din PIB.

Experții europeni atrag atenția și asupra dependenței de finanțarea externă concesională și de împrumuturile interne pe termen scurt, care devin tot mai costisitoare în contextul creșterii dobânzilor.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu FMI, aprobat în decembrie 2021, a expirat în octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. În consecință, Republica Moldova nu a mai beneficiat de ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari.

Între timp, Uniunea Europeană a devenit una dintre principalele surse de finanțare a reformelor și investițiilor din Republica Moldova. Potrivit raportului, Chișinăul a primit în martie și octombrie 2026 două tranșe regulate în cadrul Mecanismului de Reformă și Creștere, în valoare de 189 de milioane și, respectiv, 157 de milioane de euro, după realizarea a 44 de măsuri de reformă.