Franța a pus ochii pe avioanele bogaților și vrea să propună UE să le limiteze zborurile

Avioanele private ar putea zbura doar în anumite condiții în Uniunea Europeană. Franța vrea să facă această propunere în urma unui scandal uriaș izbucnit în această vară, când au fost dezvăluite calcule privind emisiile de carbon ale aeronavelor private ale bogaților din Hegaxon. Astfel, s-a aflat că avionul privat al unei companii a efectuat trei zboruri în aceeași zi, eliberând în atmosferă echivalentul emisiilor medii ale mașinilor pe o perioadă de 10 ani.

Specialiștii au făcut o simulare pentru data de 18 august 2022. Pentru un zbor de 4 ore și 42 de minute, valoarea totală a emisiilor de carbon a fost de 22 de tone de dioxid de carbon. Pentru un zbor de o oră la aceeași dată s-au eliberat 4,7 tone de dioxid de carbon. În cazul unui zbor de o oră și jumătate, care a plecat din Monaco și a ajuns în Grecia, emisiile ajung la 7 tone de dioxid de carbon.

Putem să reducem emisiile de carbon dacă bogații lumii renunță și ei să mai folosească atât de mult avioanele private, spun experții. Alternativa pentru bogați ar fi cursele de linie, în timp ce rutele ceva mai mici – pentru că aici a apărut de fapt controversa, la zborurile de o oră – pot fi parcurse cu trenurile de mare viteză sau cu mașina.

Franța s-a confruntat cu o vară cu temperaturi extreme și cu o creștere a prețurilor la energie, de aici și apelurile tot mai presante pentru a limita factorii ce contribuie la încălzirea globală, iar avioanele private se fac vinovate de poluare.

Sectorul aviației este deja considerat una dintre cele mai mari surse de emisii de carbon din lume. Se estimează că avioanele private produc de 5 până la 14 ori mai multă poluare decât avioanele comerciale per pasager și de 50 de ori mai multă poluare decât trenurile. Potrivit unui studiu, Franța, cu o capitală în nord și o rivieră mediteraneană – apreciată de cei bogați – aflată în sud, are al doilea cel mai ridicat nivel de emisii provenite de la avioanele private din Europa, după Marea Britanie. În 2019, o zecime din toate zborurile de ieșire din țară au fost efectuate cu avioane private, potrivit studiului.

În ultimele luni, unele conturi de pe rețelele sociale din Franța au început să urmărească zborurile pe care mai mulți miliardari francezi le fac cu aceste avioane, ceea ce a sporit nemulțumirea publică în legătură cu folosirea avioanelor. Pe Twitter și Instagram, conturi populare cu nume precum I Fly Bernard – o referire la Bernard Arnault, șeful gigantului de lux LVMH și unul dintre cei mai bogați oameni din lume – au făcut publice călătoriile miliardarilor și au publicat estimări ale emisiilor de carbon ale acestora.

Vineri, I Fly Bernard a scris pe Twitter că avionul privat aparținând companiei magnatului francez din domeniul media Vincent Bolloré a efectuat trei zboruri în aceeași zi într-o călătorie între Franța și Grecia, eliberând 22 de tone de dioxid de carbon.

#avioane #lux #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Produsele alimentare riscă să intre într-un nou val de scumpiri, pe măsură ce oferta de produse autohtone se va reduce, iar piața internă va deveni tot mai dependentă de importuri, potrivit avertismentului BNM, care atrage atenția că majorarea prețurilor alimentare pe piețele internaționale ar putea fi transmisă treptat și consumatorilor moldoveni.

Potrivit BNM, în trimestrul III al anului 2026, ritmul anual de creștere a prețurilor la produsele alimentare s-a temperat și a ajuns la o medie de 5,03%, cu 0,87 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul precedent. Evoluția a fost determinată în principal de recolta agricolă favorabilă, care a contribuit la creșterea ofertei de produse autohtone și la reducerea presiunilor asupra prețurilor.

Cele mai importante contribuții la temperarea inflației alimentare au venit din partea legumelor, ouălor și produselor din carne.

„Condițiile climaterice favorabile din anul curent au susținut dezvoltarea culturilor agricole, contribuind la formarea unei oferte relativ mari de produse autohtone pe piața locală”, constată Banca Națională.

Totuși, situația favorabilă de pe piața internă contrastează cu evoluțiile internaționale. În timp ce în Moldova ritmul scumpirilor alimentare s-a temperat, pe piețele externe prețurile au continuat să crească. Potrivit datelor prezentate de BNM, produsele alimentare pe piața internațională au fost, în trimestrul III 2026, în medie cu 3,4% mai scumpe decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Banca centrală avertizează că această diferență ar putea deveni o problemă pentru consumatorii moldoveni în lunile următoare, odată cu diminuarea stocurilor de produse agricole autohtone și creșterea ponderii alimentelor importate.

Astfel, presiunile inflaționiste externe ar putea determina noi majorări ale prețurilor la produsele alimentare comercializate în Republica Moldova.

În plus, BNM atrage atenția că scumpirea energiei, a fertilizanților și a transportului la nivel internațional riscă să se transmită treptat în costurile de producție și, ulterior, în prețurile finale ale alimentelor.

Pentru anul 2026, Banca Națională prognozează o creștere medie anuală de 5,9% a prețurilor produselor alimentare, iar pentru 2027 estimează un ritm de 5,8%.

Deși aceste prognoze indică o temperare a presiunilor inflaționiste față de unele perioade precedente, ele nu presupun ieftinirea generalizată a alimentelor, ci continuarea creșterii prețurilor într-un ritm mai moderat.

Potrivit BNM, evoluția prețurilor alimentare în perioada următoare va depinde de oferta agricolă internă, de cererea populației, de cursul de schimb al leului și de evoluția prețurilor internaționale.

În același timp, raportul arată că inflația generală a accelerat până la 8,6% în septembrie 2026, iar presiunile provenite din sectorul energetic și din importuri continuă să reprezinte riscuri pentru stabilitatea prețurilor.

#mincare #scumpiri #BNM