Stoianoglo a pierdut la CCM. Plenul a menținut decizia Liubei Șova de suspendare a sesizării asupra legii Procuraturii

14 Sept. 2021, 09:58
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Sept. 2021, 09:58 // Actual //  MD Bani

Magistrații Curții Constituționale (CCM) au menținut ieri, 13 septembrie decizia emisă de președinta ad-interim a Înaltei Curți, judecătoarea Liuba Șova, privind respingerea cererii procurorului general, Alexandr Stoianoglo, prin care solicita suspendare acțiunii legii pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură, adoptată recent de către Parlament, scrie Realitatea.md.

Deși Stoianoglo a argumentat necesitatea suspendării acțiunii legii, prin faptul că există riscuri de natură „să afecteze unele valori constituționale”, totuși în cererea de suspendare nu există o expunere detaliată la acest subiect, care ar duce la eventuale prejudicii și consecințe negative iminente pentru independența instituției, a procurorului general sau a Consiliului Superior al Procurorilor, susțin magistrații.

„Curtea reiterează că, în cazul invocării riscului afectării unui domeniu, autorul cererii de suspendare trebuie să demonstreze intensitatea şi posibilele prejudicii şi consecințe negative iminente şi ireparabile ale riscului invocat. Chiar dacă riscul este abstract, cererile cu privire la suspendarea acțiunii actelor sesizate trebuie motivate în mod convingător. Doar invocarea riscului şi enumerarea unor valori fundamentale nu reprezintă o motivare suficientă şi convingătoare în vederea suspendării acțiunii actului sesizat”, se arată în decizia CCM.

În baza celor expuse, magistrații constituționali au decis să mențină hotărârea Liubei Șova.

„Plenul Curții confirmă că nu există motive pentru a dispune suspendarea acțiunii dispozițiilor legale contestate și, prin urmare, Decizia nr. 136 din 6 septembrie 2021 respectă exigențele articolelor 251 alin. (4) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 71 alin. (4) din Codul jurisdicției constituționale”, se arată în decizia CCM.

Amintim că, la 6 septembrie curent, cererea procurorului general, privind suspendarea acțiunii Legii pentru modificarea Legii cu privire la Procuratură, până la soluționarea în fond, a fost respinsă de către președinta ad-interim a Înaltei Curți, judecătoarea Liuba Șova.

Procurorul General, Alexandr Stoianoglo s-a adresat, la 3 septembrie, cu o sesizare la Curtea Constituțională în vederea controlului constituționalității modificărilor operate de Parlament.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.