Franţa pierde uzine, iar Marea Britanie cârciumi din cauza costurilor ridicate și a incertitudinii politice

24 Sept. 2024, 10:02
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
24 Sept. 2024, 10:02 // Bani și Afaceri //  bani.md

Reindustrializarea bate pa­sul pe loc în Franţa? Anunţurile de suspen­dare a activităţii în industrie s-au înmulţit mai rapid decât cele pri­vind deschiderile de uzine noi în pri­mul semestru al acestui an, chiar dacă cele din urmă rămân mai numeroase, indică datele companiei de cercetare Trendeo, citate de Le Figaro.

Reindustrializarea bate pa­sul pe loc în Franţa? Anunţurile de suspen­dare a activităţii în industrie s-au înmulţit mai rapid decât cele pri­vind deschiderile de uzine noi în pri­mul semestru al acestui an, chiar dacă cele din urmă rămân mai numeroase, indică datele companiei de cercetare Trendeo, citate de Le Figaro.

În perioada ianuarie-iunie, Tren­deo a numărat 61 anunţuri de închi­deri de uzine, în creştere cu 9% în raport cu primele şase luni din 2023. În acelaşi timp, compania a înregis­trat 79 anunţuri de deschideri de uzine noi, cu 4% mai puţine decât în perioada similară a anului trecut.

Soldul net rămâne pozitiv, cu 18 mai multe anunţuri de deschideri decât de închideri, însă acesta este în scădere cu 30% faţă de primul se­mes­tru din 2026. Barometrul Tren­deo constituie un instrument util de monitorizare a eforturilor de rein­dus­trializare a Franţei, din 2017.

Tendinţa s-a accelerat în decursul verii. Cifrele sunt dublate de tendinţele din statisticile generale pu­blicate de banca centrală a Franţei: falimentele de companii s-au înmulţit în august, atingând nivelul din 2019.

Franţa şi-a setat un obiectiv am­bi­ţios de a creşte cota industriei de la 10% la 15% din PIB până în 2035, pen­tru a prinde din urmă media eu­ro­pea­nă. Potrivit experţilor însă, atinge­rea a­cestui obiectiv este impo­sibilă, ce­le mai mari două obstacole fiind re­prezentate de energie şi forţa de muncă.

Potrivit economiematin.fr, costul energiei din Europa reprezintă o frâ­nă majoră pentru industrie. Retra­ge­rea măsurilor excepţionale ale pla­nu­lui France Relance, introdus după pan­demie şi dotat cu 100 miliarde de euro, din care o treime pentru rein­dus­trializare, a contribuit de aseme­nea la o încetinire a procesului respectiv.

În plus, climatul de incertitudine politică şi economică amplifică ten­dinţa consemnată de Trendeo.

În Anglia şi Ţara Galilor, 50 de puburi s-au închis definitiv pe lună în prima jumătate a acestui an, ex­per­ţii avertizând că majorările de ta­xe din 2025 ar putea îngreuna şi mai mult eforturile unor afaceri de a ră­mâ­ne deschise, scrie The Guardian.

O analiză realizată de compania Altus a găsit că 305 pub-uri au fost forţate să-şi închidă porţile definitiv în primele şase luni ale anului, însemând că numărul pub-urilor din Anglia şi Ţara Galilor a scăzut la 39.096 la finalul lunii iunie.

Alex Probyn de la Altus Group arată că chiar şi mai multe pub-uri ar putea fi forţate să se închidă anul viitor în faţa dublei poveri a costurilor suplimentare generate de inflaţie şi modificării taxelor.

De asemenea, Rachel Reeves, ministrul britanic de finanţe, se gândeşte să majoreze accizele la alcool în bugetul pe luna viitoare în încercarea de a acoperi o gaură de 22 miliarde de lire sterline din finanţele publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.