Franţa pierde uzine, iar Marea Britanie cârciumi din cauza costurilor ridicate și a incertitudinii politice

Reindustrializarea bate pasul pe loc în Franţa? Anunţurile de suspendare a activităţii în industrie s-au înmulţit mai rapid decât cele privind deschiderile de uzine noi în primul semestru al acestui an, chiar dacă cele din urmă rămân mai numeroase, indică datele companiei de cercetare Trendeo, citate de Le Figaro.

În perioada ianuarie-iunie, Trendeo a numărat 61 anunţuri de închideri de uzine, în creştere cu 9% în raport cu primele şase luni din 2023. În acelaşi timp, compania a înregistrat 79 anunţuri de deschideri de uzine noi, cu 4% mai puţine decât în perioada similară a anului trecut.

Soldul net rămâne pozitiv, cu 18 mai multe anunţuri de deschideri decât de închideri, însă acesta este în scădere cu 30% faţă de primul semestru din 2026. Barometrul Trendeo constituie un instrument util de monitorizare a eforturilor de reindustrializare a Franţei, din 2017.

Tendinţa s-a accelerat în decursul verii. Cifrele sunt dublate de tendinţele din statisticile generale publicate de banca centrală a Franţei: falimentele de companii s-au înmulţit în august, atingând nivelul din 2019.

Franţa şi-a setat un obiectiv ambiţios de a creşte cota industriei de la 10% la 15% din PIB până în 2035, pentru a prinde din urmă media europeană. Potrivit experţilor însă, atingerea acestui obiectiv este imposibilă, cele mai mari două obstacole fiind reprezentate de energie şi forţa de muncă.

Potrivit economiematin.fr, costul energiei din Europa reprezintă o frână majoră pentru industrie. Retragerea măsurilor excepţionale ale planului France Relance, introdus după pandemie şi dotat cu 100 miliarde de euro, din care o treime pentru reindustrializare, a contribuit de asemenea la o încetinire a procesului respectiv.

În plus, climatul de incertitudine politică şi economică amplifică tendinţa consemnată de Trendeo.

În Anglia şi Ţara Galilor, 50 de puburi s-au închis definitiv pe lună în prima jumătate a acestui an, experţii avertizând că majorările de taxe din 2025 ar putea îngreuna şi mai mult eforturile unor afaceri de a rămâne deschise, scrie The Guardian.

O analiză realizată de compania Altus a găsit că 305 pub-uri au fost forţate să-şi închidă porţile definitiv în primele şase luni ale anului, însemând că numărul pub-urilor din Anglia şi Ţara Galilor a scăzut la 39.096 la finalul lunii iunie.

Alex Probyn de la Altus Group arată că chiar şi mai multe pub-uri ar putea fi forţate să se închidă anul viitor în faţa dublei poveri a costurilor suplimentare generate de inflaţie şi modificării taxelor.

De asemenea, Rachel Reeves, ministrul britanic de finanţe, se gândeşte să majoreze accizele la alcool în bugetul pe luna viitoare în încercarea de a acoperi o gaură de 22 miliarde de lire sterline din finanţele publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#circiumi #Franta #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.