Fraudă de proporții! Mai mulți oligarhi ruși au vrut să obțină cetățenia moldovenească: Șeful ASP a dezvăluit schema

În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, directorul Agenției de Servicii Publice (ASP), Mircea Eșanu, a dezvăluit că în perioada 2022 – 2023, aproximativ 30 de tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei Republicii Moldova au fost înregistrate de către instituție. Printre solicitanți se numără și doi magnați ruși.

Eșanu a precizat că aceste încercări au fost posibile cu complicitatea foștilor sau chiar a actualilor angajați ai ASP, care sunt familiarizați cu procedurile interne. Modul de operare constă în identificarea unei persoane născute în perioada 1935 – 1937, de obicei decedată în copilărie la vârsta de 2 – 3 ani. Solicitanții pretind că sunt descendenții acestor persoane și susțin că acestea au migrat sau au fost deportate.

„În dosare, nu sunt prezentate certificatele de deces ale persoanelor născute înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, ci doar certificatele de naștere, iar o parte dintre acte, aduse din Rusia, s-au dovedit a fi false”, a subliniat Eșanu. ASP trimite solicitări către Federația Rusă, Ucraina și alte state pentru verificarea actelor notificate notarial. Cu toate acestea, în unele cazuri, răspunsurile din Federația Rusă au fost întârziate, dar în ultimul an, autoritățile ruse au început să răspundă la astfel de solicitări.

Directorul ASP a adăugat că au fost înregistrate și cazuri deosebit de interesante, în care magnate ruși, multimilionari, au încercat să obțină cetățenia Republicii Moldova. Cu toate că numele acestora nu pot fi dezvăluite în prezent, Eșanu a menționat că există măsuri speciale în desfășurare și că ASP colaborează cu Agenția Națională Anticorupție (CNA) pentru identificarea și punerea sub acuzare a persoanelor implicate în aceste infracțiuni.

„Chiar acum, nu putem să le oferim cetățenia, dar dorim să ne asigurăm că cei implicați în aceste fraudă ajung în fața justiției”, a concluzionat directorul ASP, Mircea Eșanu. Investigations privind aceste cazuri vor fi făcute publice după finalizare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #cetățenie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.