Fricile miliardarului Bill Gates pentru 2022! Își pune speranță în generațiile crescute în mediul online

O problemă anume ar putea încetini sau deraia o mare parte din acest progres, a prezis el. Este vorba despre neîncrederea oamenilor în guverne. „Este una dintre problemele de care sunt cel mai îngrijorat”, a scris el.

Instituţiile publice, a menţionat Gates, ar trebui să fie actori majori în lupte precum abordarea schimbărilor climatice sau prevenirea unor viitoare pandemii. Dar acestea nu pot face prea multe dacă oamenii le resping îndrumările. „Dacă oamenii tăi nu au încredere în tine, nu vor sprijini noi iniţiative majore”, a scris Bill Gates pe blog. „Şi când apare o criză majoră, este mai puţin probabil ca aceştia să urmeze îndrumările necesare pentru a rezista furtunii”, a adăugat el, citat de Ziarul Financiar.

O astfel de neîncredere a devenit deosebit de evidentă de când a lovit pandemia: dezinformările cu privire la Covid s-au răspândit în întreaga lume, împiedicând ratele de vaccinare şi în cele din urmă amânând sfârşitul pandemiei. Dar cercetările Centrului Pew au arătat tendinţe similare şi înaintea pandemiei. Într-un sondaj din 2019 efectuat în rândul adulţilor americani, 75% dintre respondenţi au spus că încrederea cetăţenilor în guvernul federal scădea.

În postarea de pe blog, Bill Gates a remarcat că televiziunile de ştiri, titlurile influenţate politic şi reţelele de socializare au jucat fiecare un rol în „diviziunea tot mai mare” şi că guvernele ar putea avea nevoie să reglementeze platformele online pentru a elimina în mod eficient dezinformările. Deja tot mai mulţi parlamentari din Washington D.C. analizează ideea de reglementare a platformelor de socializare din cauza acestei crize de dezinformare. Timpul poate fi esenţial. Gates şi-a exprimat îngrijorarea că, fără o intervenţie rapidă, ar putea creşte probabilitatea ca americanii să aleagă politicieni care încurajează neîncrederea.

Însă este o problemă dificil de rezolvat, a recunoscut miliardarul, care a spus că nu este sigur cum ar trebui să se procedeze. „De obicei, aici îmi expun ideile despre cum remediem problema. Adevărul este că nu am răspunsurile”, a scris el. „Plănuiesc să continui să caut şi să citesc ideile altora, în special ale celor tineri. Am speranţa că generaţiile care au crescut în mediul online vor avea idei noi despre cum să rezolve o problemă care este atât de adânc înrădăcinată”, a mai spus Bill Gates.

#mediul online #2022 #Bill Gates

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.