Frigul ”arde” moldovenii la întreținere. Același scenariu ca în 2006. Cum Gazprom a obținut un preț mai mare la gaz

08 Nov. 2021, 11:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Nov. 2021, 11:37 // Actual //  bani.md

Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță constată că noua formula de calcul a gazului a adus o creștere rapidă a prețurilor, mult mai mare decât în conformitate cu formula veche. În prezent, Republica Moldova achită un preț pentru gazele naturale mult mai ridicat decât în trimestrul I din 2021, dar cu un discount de 25% față de prețul mediu global.

Cel mai probabil asistăm la o repetare a situației din 2006, când Moldova a acceptat trecerea la prețuri de piață, dar cu o perioadă de tranziție de 5 ani. Datorită scurgerilor de informații în spațiul public, noi am aflat că negocierile din 2006 au fost purtate la nivel de Prim-ministru”, a explicat Ioniță.

Potrivit economistului, se pare că scopul Gazprom a fost să obțină același rezultat și acum. Contractul și noua formulă de calcul să fie acceptată la nivel de vice-prim-ministru. În felul acesta ei și-au securizat contractul.

Presupunem că a fost oferit și un discount pentru o perioadă de adaptare la noua formulă. Din primele cifre acest discount pare a fi la prima etapă de 25% din prețul de piață. Însă mai exact va fi posibil să estimăm după cel puțin jumătate de an”, a precizat Ioniță.

În opinia lui, pentru ca șocul majorării tarifului la gaz să nu fie foarte mare, tariful pentru populație poate fi majorat etapizat, iar prima majorare să fie la nivel de 8,6 lei/m3.

ANRE în noiembrie poate accepta o majorare de până la 8,6-9,0 lei/m3, iar următoarea majorare în caz de necesitate să fie aplicată spre sfârșitul trimestrul I din 2022. Dacă nu se va accepta această abordare, atunci din păcate pentru noi toți, tariful va fi de 10,26 lai/m3, exact atât cât solicită Moldovagaz”, a opinat economistul.

16 Iun. 2026, 16:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2026, 16:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!