FSB vrea să pună mâna pe Giurgiulești? Slusari cere Comisie parlamentară de anchetă

Alexandru Slusari cere Parlamentului crearea unei Comisii parlamentare de anchetă. În opinia sa, aceasta urmează să investigheze dacă activitatea obiectivului în perioada guvernării PDM nu a contravenit interesului național.

Slusari notează că, în conformitate cu legislația, Portul Internațional Liber Giurgiulești a fost creat pentru dezvoltarea economică și a comerțului, prin acordarea serviciilor rapide și calitative de transportare a mărfurilor dinspre și spre Republica Moldova. El mai afirmă c legea nu a prevăzut atunci plafonarea suprafeței maximală de infrastructură portuară, care poate fi transmisă în subarenda unui agent economic.

„Noi cunoaștem că încă din timpurile lui Voronin Plahotniuc a pus ochii pe Port și știm prin cine a pus mâna pe acest obiect de infrastructură critică în perioada statului capturat. Unii deputați vineri au dat întrebări foarte pertinente. Cât de corect este faptul că în Port este desfășurată activitatea de producere, care poate periclita funcționarea Portului, ceea ce am văzut recent ? Cum corelează aceasta activitatea cu funcția de bază a Portului privind serviciile portuare ? De ce în cadrul Zonelor Economice Libere pentru a primi scutiri la plata impozitului pe venit, e nevoie de investiții de la 1 până la 5 milioane de dolari, iar pentru Port nu există nici o condiție investițională și rezidentul obține scutire de 75 % la plata impozitului pe venit pe primii 10 ani ? De ce în ZEL-uri numărul genurilor de activități este limitat, iar în Port nu există nici o limitare ?

Dar cel mai grav lucru este că nu există nici o obligațiune pentru investitor general și rezidenții Portului ca obiectul strategic să lucreze prioritar pentru Republica Moldova sau măcar să existe o cota anuală obligatorie pentru exporturi ai mărfurilor moldovenești. Din comunicarea mea cu Serviciul Vamal am realizat că deja avem o perioada lungă de când prin Port practic nu este exportată producția agricolă moldovenească. Apare întrebarea logică. Ce câștigă agenți economici- rezidenți ai Republicii Moldova de la activitatea Portului, care formal aparține Republicii Moldova, dar în realitate a devenit un fel de offshor pentru un grup de companii, controlate din afară țării?”, scrie Slusari.

Mai mult, conform lui, un investitor turc, cu reputație dubioasă, care ar avea conexiuni cu FSB, râvnește să procure compania Danube Logistics, investitorul general al Portului. „Mă bucur că prim-ministru Recean vehement a respins aceasta ideea, însă cunosc că presiunea continuă și este sprijinită de unii demnitari de stat din Moldova. Dacă ar fi cazul, voi veni cu detalii despre acest investitor turc”, mai afirmă Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FSB #port #Giurgiulești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.