FSB vrea să pună mâna pe Giurgiulești? Slusari cere Comisie parlamentară de anchetă

Alexandru Slusari cere Parlamentului crearea unei Comisii parlamentare de anchetă. În opinia sa, aceasta urmează să investigheze dacă activitatea obiectivului în perioada guvernării PDM nu a contravenit interesului național.

Slusari notează că, în conformitate cu legislația, Portul Internațional Liber Giurgiulești a fost creat pentru dezvoltarea economică și a comerțului, prin acordarea serviciilor rapide și calitative de transportare a mărfurilor dinspre și spre Republica Moldova. El mai afirmă c legea nu a prevăzut atunci plafonarea suprafeței maximală de infrastructură portuară, care poate fi transmisă în subarenda unui agent economic.

„Noi cunoaștem că încă din timpurile lui Voronin Plahotniuc a pus ochii pe Port și știm prin cine a pus mâna pe acest obiect de infrastructură critică în perioada statului capturat. Unii deputați vineri au dat întrebări foarte pertinente. Cât de corect este faptul că în Port este desfășurată activitatea de producere, care poate periclita funcționarea Portului, ceea ce am văzut recent ? Cum corelează aceasta activitatea cu funcția de bază a Portului privind serviciile portuare ? De ce în cadrul Zonelor Economice Libere pentru a primi scutiri la plata impozitului pe venit, e nevoie de investiții de la 1 până la 5 milioane de dolari, iar pentru Port nu există nici o condiție investițională și rezidentul obține scutire de 75 % la plata impozitului pe venit pe primii 10 ani ? De ce în ZEL-uri numărul genurilor de activități este limitat, iar în Port nu există nici o limitare ?

Dar cel mai grav lucru este că nu există nici o obligațiune pentru investitor general și rezidenții Portului ca obiectul strategic să lucreze prioritar pentru Republica Moldova sau măcar să existe o cota anuală obligatorie pentru exporturi ai mărfurilor moldovenești. Din comunicarea mea cu Serviciul Vamal am realizat că deja avem o perioada lungă de când prin Port practic nu este exportată producția agricolă moldovenească. Apare întrebarea logică. Ce câștigă agenți economici- rezidenți ai Republicii Moldova de la activitatea Portului, care formal aparține Republicii Moldova, dar în realitate a devenit un fel de offshor pentru un grup de companii, controlate din afară țării?”, scrie Slusari.

Mai mult, conform lui, un investitor turc, cu reputație dubioasă, care ar avea conexiuni cu FSB, râvnește să procure compania Danube Logistics, investitorul general al Portului. „Mă bucur că prim-ministru Recean vehement a respins aceasta ideea, însă cunosc că presiunea continuă și este sprijinită de unii demnitari de stat din Moldova. Dacă ar fi cazul, voi veni cu detalii despre acest investitor turc”, mai afirmă Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FSB #port #Giurgiulești

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Vasile Tofan, considerat un apropiat al partidului de guvernământ PAS, susține că Republica Moldova ar trebui să renunțe complet la raioane, pe care le consideră „inutile și anacronice”, în contextul în care tot mai multe competențe sunt transferate la nivel central.

Într-o analiză publică, Tofan afirmă că există „un consens aproape universal” privind depășirea modelului actual, mai ales după ce domenii-cheie precum asistența socială și medicina au fost centralizate, iar educația urmează același traseu. În aceste condiții, el se întreabă de ce autoritățile discută reducerea numărului de raioane de la 32 la circa 10, și nu eliminarea completă a acestui nivel administrativ.

Potrivit lui, Moldova este o excepție printre statele mici europene, unde structura administrativă include, de regulă, doar două niveluri central și local. El invocă exemple precum Lituania, Letonia, Estonia sau Irlanda, dar și state candidate la UE precum Albania și Muntenegru, care nu au un nivel regional ales.

Singurul argument real pentru menținerea raioanelor ar fi coordonarea proiectelor de infrastructură și accesarea fondurilor europene, însă Tofan susține că aceste funcții pot fi preluate de agenții regionale coordonate central, după modelul statelor baltice. În acest context, el compară rata de absorbție a fondurilor europene: Letonia ar avea circa 85% pentru perioada 2021–2027, în timp ce România ar fi la aproximativ 16%.

Tofan avertizează și asupra presiunii bugetare tot mai mari, menționând că 31% dintre angajații din Moldova sunt bugetari un nivel peste cel al unor state mult mai dezvoltate. În același timp, raportul dintre angajați și pensionari a ajuns la 1,1 la 1, „cea mai mică rată din Europa”, ceea ce ar împinge țara spre un posibil colaps bugetar.

În opinia sa, existența unui nivel administrativ intermediar ales generează birocrație, tensiuni politice și decizii lente, un „lux” pe care Moldova nu și-l mai permite în actualul context demografic și economic.

Ca alternativă, omul de afaceri propune municipalizarea în jurul centrelor raionale existente, prin comasarea satelor și transformarea acestora în poli regionali de dezvoltare. Modelul propus ar presupune un guvern central mai suplu și aproximativ 40 de municipalități puternice, inspirat din „formula baltică”.

În același timp, Tofan critică actuala abordare a autorităților, pe care o consideră prea timidă și concentrată pe aspecte „semantice”, precum denumirea noilor regiuni, în locul unor reforme structurale profunde.