Fundația INFO LIVE a implementat cu succes proiectul pentru susținerea mass mediei

23 Dec. 2025, 11:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
23 Dec. 2025, 11:32 // Actual //  Grîu Tatiana

Fundația INFO LIVE a implementat cu succes proiectul „Media advocacy și consolidarea dezvoltării democratice a Republicii Moldova după alegerile parlamentare din 2025”, desfășurat în perioada 15 octombrie – 31 decembrie 2025. Inițiativa a avut drept scop sprijinirea mass-mediei independente și întărirea rezilienței democratice în contextul post-electoral.

Proiectul a fost structurat în două componente complementare, menite să răspundă provocărilor cu care se confruntă sectorul media și societatea democratică din Republica Moldova. Prima componentă a constat în organizarea unei vizite de advocacy la instituțiile Uniunii Europene, la Bruxelles, având ca obiectiv susținerea mass-mediei independente, atât la nivel național, cât și regional. Accentul a fost pus pe necesitatea unei abordări strategice din partea partenerilor europeni, orientată spre consolidarea sustenabilității economice a instituțiilor media, dezvoltarea redacțiilor și creșterea capacităților de producție media autohtone.

Cea de-a doua componentă a vizat participarea reprezentanților ONG-urilor și ai mass-mediei din Republica Moldova la masa rotundă internațională „After the Vote: Lessons Learned from Electoral Security and Energy Independence in Strengthening Moldova’s Sovereignty”, desfășurată la Washington, D.C., precum și organizarea unor întâlniri tematice conexe cu parteneri internaționali.

Contextul implementării proiectului a fost marcat de un parcurs electoral intens al Republicii Moldova în ultimii trei ani, perioadă în care au avut loc trei cicluri electorale majore. Deși obținerea statutului de stat candidat la Uniunea Europeană a consolidat optimismul public, sectorul mass-media continuă să se confrunte cu dificultăți structurale, precum declinul pieței de publicitate, reglementările insuficient adaptate realităților actuale, influența mass-mediei din Federația Rusă și utilizarea mediului online pentru propagandă și dezinformare.

În cadrul vizitei de la Bruxelles, Fundația INFO LIVE, în colaborare cu Misiunea Republicii Moldova pe lângă Uniunea Europeană, a facilitat întâlniri cu oficiali europeni. Delegația a inclus reprezentanți ai instituțiilor media din Chișinău, precum și ai presei regionale din nordul și sudul țării, inclusiv din UTA Găgăuzia. Discuțiile s-au axat pe reflectarea campaniei electorale, concluziile post-electorale, combaterea dezinformării, necesitatea eliminării monopolurilor din domeniul media și reorientarea sprijinului donatorilor către proiecte de durabilitate și dezvoltare a producției media naționale.

La Washington, D.C., discuțiile din cadrul mesei rotunde au reunit Ambasadorul Republicii Moldova în SUA, membri ai staff-ului Congresului american, experți moldoveni și reprezentanți ai German Marshall Fund of the United States. Participanții au analizat provocările legate de securitatea electorală, independența energetică și suveranitatea Republicii Moldova, evidențiind atât riscurile generate de ingerințele externe, cât și progresele înregistrate în consolidarea stabilității și a cooperării moldo-americane.

Prin acest proiect, Fundația INFO LIVE a contribuit la creșterea vizibilității internaționale a problemelor și nevoilor mass-mediei din Republica Moldova, la consolidarea dialogului cu partenerii europeni și transatlantici și la promovarea unor soluții sustenabile pentru dezvoltarea unui sector media independent, rezilient și orientat spre interesul public.

Acest proiect a fost realizat cu suportul Black Sea Trust for Regional Cooperation – a Project of the German Marshall Fund of the United States.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.