Marja comercială la carburanți, în creștere din 2026: petroliștii vor câștiga mai mult din fiecare litru

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, în ședința din 23 decembrie, mărimea marjei comerciale specifice pentru comercializarea cu amănuntul a produselor petroliere principale de tip standard, aplicabilă în primul semestru al anului 2026.

Potrivit deciziei, pentru perioada ianuarie–iunie 2026, marja comercială specifică, care include și contribuția în domeniul eficienței energetice, va constitui 3,62 lei pe litru pentru benzină și 3,64 lei pe litru pentru motorină.

Prin comparație, în semestrul doi al anului 2025, ANRE a aprobat o marjă comercială de 3,53 lei pe litru pentru benzină și 3,54 lei pe litru pentru motorină. Astfel, noile valori stabilite pentru semestrul I 2026 înseamnă că petroliștii vor câștiga cu 9 bani mai mult din fiecare litru de benzină și cu 10 bani mai mult din fiecare litru de motorină, comparativ cu semestrul doi al anului 2025.

Totodată, ANRE reamintește că, începând cu 1 ianuarie 2026, în prețurile de comercializare a carburanților se va aplica nivelul accizelor stabilit pentru anul 2026, conform legislației fiscale în vigoare. Autoritatea de reglementare anunță că va continua să monitorizeze evoluțiile de pe piața produselor petroliere și respectarea mecanismului de formare a prețurilor, în interesul consumatorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#marja comerciala #ANRE #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.