Furori în lumea întreagă: Economia Chinei scade văzând cu ochii

Economia Chinei s-ar putea clătina şi mai mult în acest an, după ce datele din iulie au arătat că redresarea a încetinit, pe măsură ce o scădere a pieţei imobiliare şi perturbările legate de Covid-ul continuă să provoace pagube însemnate, a raportat Bloomberg.

Aceste date sunt în concordanţă cu aprecierile economiştilor – unii dintre ei reducându-şi previziunile de creştere a produsului intern brut după publicarea noilor cifre economice de către Beijing şi reducerea în mod surprinzător a ratelor cheie ale dobânzilor de către Banca Populară a Chinei. ING Groep NV şi TD Securities Inc şi-au retrogradat previziunile privind PIB-ul pentru întregul an la 4%, respectiv 2,9%, în timp ce Nomura Holdings Inc. — care proiectează o expansiune de 3,3% — a declarat că piaţa este încă „prea optimistă în ceea ce priveşte creşterea”.

Iată ce spun economiştii despre perspectivele de creştere ale Chinei:

Ding Shuang, economist şef pentru China Mare şi Asia de Nord la Standard Chartered PlC

„Vedem un risc semnificativ de scădere pentru prognoza noastră”, a spus Ding. „Unii indicatori de conducere pentru luna august sugerează că economia ar putea fi chiar mai proastă decât în iulie, din cauza pagubelor create de Covid.”

Iris Pang, economist şef pentru China Mare la ING

Reducerea ratei PBOC este un semnal clar că Beijingul se va confrunta cu o nouă scădere economică… Tendinţele ciclului sunt descendente, nu se limitează doar la problemele din sectorul imobiliar”, a spus Pang – „Reducerea ratei arată că întreaga economie este în dificultate”.

Bruce Pang, şef de cercetare şi economist şef la Jones Lang Lasalle Inc.

„Preocuparea pieţei muncii şi scăderea veniturilor, împreună cu restricţiile asupra activităţilor au dus la o scădere bruscă a consumului”, a spus Pang. „Sunt necesare măsuri mai agresive şi stimulente ample pentru a crea mai multe locuri de muncă şi pentru a sprijini prin toate mijloacele pe cei care desfăşoară activităţi independente, atenuând pierderile de venit prin subvenţii directe, cupoane de consum şi renunţarea substanţială la plăţile de asigurări sociale.”

Wang Tao, economist-şef pentru China la UBS AG

„Drumul redresării economice în a doua jumătate va fi accidentat şi incert, în funcţie de Covid şi de politicile conexe, de evoluţiile pieţei imobiliare şi de puterea creşterii externe.

Cel mai recent sondaj al consumatorilor din China a arătat o aşteptare redusă pentru creşterea veniturilor şi o intenţie mare de economisire, indicând o redresare slabă a consumului în a doua jumătate. Ne menţinem prognoza de creştere pentru anul 2022 la 3%. Având în vedere creşterea redusă din iulie, prognoza noastră actuală de creştere se confruntă cu unele riscuri de scădere.”

#scadere #economie #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.