„Bomba datoriilor“. Peste 40 de ţări riscă defaultul, iar aceasta este o problemă pentru noi toţi

16 Aug. 2022, 04:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Aug. 2022, 04:45 // Actual //  bani.md

Lumea se află în faţa posibilităţii unei serii de colapsuri economice care ar putea destabiliza vieţile a mili­oane de oameni, scrie Grid.

Sri Lanka ar putea fi doar înce­putul. Ţara sud-asiatică, considerată cândva o „bijuterie ascunsă“, a fost absorbită într-o gaură neagră finan­ciară după ce munţi de datorii au zdr­obit sector după sector. Criza datorii­lor a declanşat proteste pe scară largă.

Însă Sri Lanka nu este singură, avertizează experţii, în condiţiile în care o serie de ţări se clatină sub gră­mezi uriaşe de datorii. Pe mă­sură ce crizele datoriilor se intensifi­că, iar o economie mondială fragilă se luptă să facă faţă impactului răz­boiului din Ucraina, consecinţele se pot reper­cuta cu mult dincolo de gra­niţele ţări­lor respective. Lumea se a­flă în faţa posibilităţii unei serii de co­lapsuri economice care ar putea des­ta­bi­liza vieţile a milioane de oameni.

O analiză Bloomberg recentă a identificat 19 ţări cu probleme acute legate de datorii. Acestea ar putea fi forţate să apeleze la instituţii ca FMI pentru un bailout. Unele ar putea ob­ţine un bailout, altele nu. Pachetele FMI, de exemplu, vin cu condiţii stric­­te şi adesea dureroase. Fără bailout, economia unei ţări se poate prăbuşi. Obţinerea unui bailout, între timp, ar putea însemna durere eco­nomică generală pentru cei peste 900 de mili­oane de locuitori ai acestor ţări.

Pentru economişti, acest lucru în­seamnă că scenele din Sri Lanka ar pu­tea reprezenta doar începutul unui în­treg nou coşmar mondial postpan­demic. În urma reducerii dobânzilor după criza financiară din 2008, o mul­ţime de ţări s-au împrumutat, însă nu de la creditori bilaterali sau multila­terali, ci de la creditori privaţi.

Acum, cu nivelurile record ale in­flaţiei şi ma­jorarea dobânzilor, ţările mai sărace se confruntă cu costuri în creştere le­gate de rambursarea datorii­lor acu­mu­late. Iar acest lucru se întâm­plă într-o perioadă cu preţuri mai mari la alimente şi carburanţi şi un context economic încă fragil după pandemie.
China este văzută ca a fi jucat un rol major în alimentarea acestei crize a datoriilor. Totuşi, Matthew Mingey, analist la Rhodium Group, susţine că responsabilitatea privind problemele legate de datorii aparţine ambelor părţi: ţărilor care s-au îndatorat şi Chinei.

Acum, întrebarea urgentă este cum se poate ieşi din această criză. Poate că cea mai rapidă cale este de a diminua o sursă majoră de presiune asupra tuturor economiilor cu veni­turi scăzute: preţurile extrem de ridi­cate la alimente şi carburanţi.

Între timp, economiştii fac apel pentru acţiuni concertate la nivel mondial din partea celor mai bogate ţări ale lumii pentru a ajuta ţările mai sărace să-şi gestioneze sau restructureze poverile datoriilor. Însă Atlantic Council remarcă lipsa de voinţă a G7 pentru astfel de acţiuni.

Ce este clar, pentru analişti şi strategici, este că ceva trebuie făcut în legătură cu crizele datoriilor de la nivelul lumii cu venituri scăzute. Lipsa de acţiuni, avertiza recent şefa FMI Kristalina Georgieva, ar putea declanşa o serie întreagă de dezastre internaţionale.

Realitatea Live

01 Iul. 2025, 16:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2025, 16:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia  domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO