Riscurile fiscale pe termen mediu au crescut semnificativ, iar o treime dintre statele europene pun îmbătrânirea populației pe primul loc în clasamentul riscurilor economice. Aceasta este concluzia ediției din februarie a Monitorului Fiscal European, care atrage atenția asupra impactului sever pe care îl poate avea o populație îmbătrânită asupra bugetelor naționale.
Potrivit raportului, o populație îmbătrânită are două efecte directe asupra economiilor: pe de o parte, crește cheltuielile publice, în special prin majorarea costurilor cu sănătatea și pensiile, iar pe de altă parte, limitează veniturile provenite din impozite, din cauza unui număr tot mai mic de oameni activi pe piața muncii.
O lucrare semnată de economiștii Rainer Kotschy, David Bloom și Andrew Scott, publicată recent, susține că a te baza exclusiv pe vârsta cronologică pentru a evalua impactul îmbătrânirii este „incomplet și înșelător”. Aceștia argumentează că vârsta biologică poate fi un indicator mult mai util, având în vedere că oamenii de aceeași vârstă pot varia semnificativ în funcție de starea lor de sănătate. De exemplu, actorul Robert de Niro, la vârsta de 81 de ani, continuă să joace în filme, în timp ce alții, de aceeași vârstă, se confruntă cu probleme de mobilitate grave.
În ceea ce privește Republica Moldova, conform datelor preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) din 2024, procesul de îmbătrânire a populației Republicii Moldova a avansat semnificativ în ultimii 10 ani. Ponderea persoanelor de 65 de ani și peste a ajuns la 18,2% din totalul populației, în creștere considerabilă față de 11,3% înregistrat în 2014. Astfel, populația vârstnică, care numără acum 437,2 mii de persoane dintr-un număr total de 2,4 milioane de lei.
Această tendință subliniază un fenomen de îmbătrânire accelerată, care pune presiune pe sistemul de protecție socială și pe diverse sectoare ale economiei, necesitând politici publice adaptate nevoilor unei populații tot mai vârstnice.
