Motivul mioritic transformat în afacere de succes cu ajutorul Programului Pare 1+1

În inima satului Gradiște, raionul Cimișlia, familia Strogoteanu duce mai departe tradiția creșterii oilor, o ocupație transmisă din generație în generație. Nicolae Strogoteanu, împreună cu soția și tatăl său, gestionează o fermă de ovine din rasa Assaf, o rasă recunoscută pentru productivitatea sa ridicată. Dezvoltarea acestei afaceri nu a fost lipsită de provocări, însă accesarea unui grant prin Programul PARE 1+1, gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului cu sprijinul Guvernului Republicii Moldova și al Uniunii Europene, a reprezentat un moment de cotitură pentru familia Strogoteanu.

„Dacă nu am fi luat primul grant de la ODA, în primul rând am fi pierdut încrederea că se poate face ceva. A fost o încurajare foarte mare”, mărturisește Nicolae Strogoteanu.

Familia Strogoteanu a crescut oi dintotdeauna, însă pentru a transforma această ocupație într-o afacere profitabilă, aveau nevoie de investiții. Astfel, Nicolae a plecat la muncă peste hotare, unde timp de doi ani a reușit să adune o sumă de bani pentru a o investi în fermă. La întoarcere, a aplicat pentru grantul de 250 000 de lei prin Programul PARE 1+1.

„Din contribuțiile grantului, am procurat un tractor, o cositoare și o greblă. Din contribuțiile proprii, am cumpărat 38 de oi din rasa Assaf”, precizează Nicolae.

Astăzi, ferma lor numără aproximativ 100 de oi și produce lapte de calitate superioară, procesat în mod tradițional pentru a obține brânzeturi artizanale.

Programul PARE 1+1 este o inițiativă destinată migranților moldoveni și rudelor acestora, oferindu-le posibilitatea de a obține finanțare pentru dezvoltarea unei afaceri în Republica Moldova. Principiul de funcționare este simplu: fiecare leu investit de antreprenor este dublat prin finanțare nerambursabilă, asigurând astfel resursele necesare pentru dezvoltarea unei afaceri sustenabile.

Uniunea Europeană joacă un rol esențial în susținerea antreprenoriatului din Republica Moldova prin finanțarea unor programe destinate dezvoltării economice. PARE 1+1 este doar unul dintre programele sprijinite de UE, gestionate de ODA în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării pentru a stimula investițiile în Moldova și pentru a oferi oportunități reale antreprenorilor moldoveni.

#Nicolae Strogoteanu #ODA #pare 1+1

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat