Găinile „cotcodăcesc” scump! Ouăle au ajuns cu 21% mai costisitoare

Prețurile de consum s-au diminuat în luna iulie, însă au rămas cu 6,3% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari scumpiri anuale au fost înregistrate la motorină, transportul de pasageri, benzină și ouă, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

În iulie 2026, prețurile medii de consum s-au redus cu 0,1% comparativ cu luna iunie. De la începutul anului, însă, acestea au crescut cu 4,6%, iar față de iulie 2025, cu 6,3%. Astfel, scăderea lunară a prețurilor a fost determinată de ieftinirea alimentelor cu 1,1%. Legumele s-au ieftinit cu 9%, iar ouăle – cu 2,8%.

În același timp, prețurile au crescut cu 0,6% la uleiul vegetal, cu 0,4% la lapte și produsele lactate, iar pâinea din făină de grâu și fructele s-au scumpit cu câte 0,2%.

Bunurile nealimentare s-au scumpit în iulie cu 0,5%. Prețurile combustibililor și carburanților au urcat, în medie, cu 1,4%, inclusiv la motorină, cu 3,9%, cărbune, cu 3% și benzină, cu 1%. Gazele lichefiate s-au ieftinit cu 1,8%.

Și serviciile prestate populației s-au scumpit cu 0,2% într-o singură lună. Transportul de pasageri a costat cu 1,1% mai mult, iar biletele pentru transportul aerian internațional s-au scumpit cu 4,8%. Serviciile comunal-locative au crescut cu 0,8%, inclusiv alimentarea cu apă și canalizarea, cu 0,6%.

Comparativ cu iulie 2025, produsele alimentare s-au scumpit cu 5,2%, bunurile nealimentare, cu 6,6%, iar serviciile prestate populației, cu 7,4%.

În ultimul an, ouăle s-au scumpit cu 21,4%, legumele, cu 10%, pâinea din făină de grâu, cu 5,5%, laptele și produsele lactate, cu 5,2%, iar fructele, cu 4,7%. Prețul zahărului a scăzut cu 1,5%.

Cea mai spectaculoasă creștere anuală din categoria bunurilor nealimentare a fost înregistrată la carburanți. Motorina s-a scumpit cu 34,7%, benzina, cu 24,3%, iar gazele lichefiate, cu 15,4%. În medie, combustibilii și carburanții au ajuns să coste cu 18,7% mai mult decât în iulie anul trecut.

Încălțămintea s-a scumpit cu 5,1%, confecțiile cu 4,9%, materialele de construcție cu 4,4%, iar medicamentele cu 3,6%.

La servicii, transportul de pasageri conduce detașat clasamentul scumpirilor, cu o creștere anuală de 28,7%. Tarifele reglementate la energia electrică au urcat cu 15,2%, serviciile de alimentație publică cu 10,9%, iar apa și canalizarea cu 7%.

În schimb, tarifele reglementate pentru energia termică au scăzut cu 17% față de iulie 2025, iar cele pentru gazele naturale cu 13,9%.

BNM susține că rata anuală a inflației din Republica Moldova va continua să crească până la sfârșitul anului 2026 și va reveni în intervalul țintit de banca centrală abia în trimestrul al treilea din 2027. Totodată, BNM și-a revizuit în creștere prognozele pentru următorii doi ani și anticipează o inflație medie de 7,2% în 2026 și de 6,2% în 2027. Estimările sunt mai mari cu 0,2 și, respectiv, 0,4 puncte procentuale față de prognoza precedentă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaina #oua #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.