Găinile „cotcodăcesc” scump! Ouăle au ajuns cu 21% mai costisitoare

10 Aug. 2026, 10:53
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Aug. 2026, 10:53 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețurile de consum s-au diminuat în luna iulie, însă au rămas cu 6,3% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari scumpiri anuale au fost înregistrate la motorină, transportul de pasageri, benzină și ouă, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

În iulie 2026, prețurile medii de consum s-au redus cu 0,1% comparativ cu luna iunie. De la începutul anului, însă, acestea au crescut cu 4,6%, iar față de iulie 2025, cu 6,3%. Astfel, scăderea lunară a prețurilor a fost determinată de ieftinirea alimentelor cu 1,1%. Legumele s-au ieftinit cu 9%, iar ouăle – cu 2,8%.

În același timp, prețurile au crescut cu 0,6% la uleiul vegetal, cu 0,4% la lapte și produsele lactate, iar pâinea din făină de grâu și fructele s-au scumpit cu câte 0,2%.

Bunurile nealimentare s-au scumpit în iulie cu 0,5%. Prețurile combustibililor și carburanților au urcat, în medie, cu 1,4%, inclusiv la motorină, cu 3,9%, cărbune, cu 3% și benzină, cu 1%. Gazele lichefiate s-au ieftinit cu 1,8%.

Și serviciile prestate populației s-au scumpit cu 0,2% într-o singură lună. Transportul de pasageri a costat cu 1,1% mai mult, iar biletele pentru transportul aerian internațional s-au scumpit cu 4,8%. Serviciile comunal-locative au crescut cu 0,8%, inclusiv alimentarea cu apă și canalizarea, cu 0,6%.

Comparativ cu iulie 2025, produsele alimentare s-au scumpit cu 5,2%, bunurile nealimentare, cu 6,6%, iar serviciile prestate populației, cu 7,4%.

În ultimul an, ouăle s-au scumpit cu 21,4%, legumele, cu 10%, pâinea din făină de grâu, cu 5,5%, laptele și produsele lactate, cu 5,2%, iar fructele,  cu 4,7%. Prețul zahărului a scăzut cu 1,5%.

Cea mai spectaculoasă creștere anuală din categoria bunurilor nealimentare a fost înregistrată la carburanți. Motorina s-a scumpit cu 34,7%, benzina, cu 24,3%, iar gazele lichefiate, cu 15,4%. În medie, combustibilii și carburanții au ajuns să coste cu 18,7% mai mult decât în iulie anul trecut.

Încălțămintea s-a scumpit cu 5,1%, confecțiile cu 4,9%, materialele de construcție cu 4,4%, iar medicamentele cu 3,6%.

La servicii, transportul de pasageri conduce detașat clasamentul scumpirilor, cu o creștere anuală de 28,7%. Tarifele reglementate la energia electrică au urcat cu 15,2%, serviciile de alimentație publică cu 10,9%, iar apa și canalizarea cu 7%.

În schimb, tarifele reglementate pentru energia termică au scăzut cu 17% față de iulie 2025, iar cele pentru gazele naturale cu 13,9%.

BNM susține că rata anuală a inflației din Republica Moldova va continua să crească până la sfârșitul anului 2026 și va reveni în intervalul țintit de banca centrală abia în trimestrul al treilea din 2027. Totodată, BNM și-a revizuit în creștere prognozele pentru următorii doi ani și anticipează o inflație medie de 7,2% în 2026 și de 6,2% în 2027. Estimările sunt mai mari cu 0,2 și, respectiv, 0,4 puncte procentuale față de prognoza precedentă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 16:19
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 16:19 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Prețul gazelor naturale în Europa a revenit pe o traiectorie de creștere, iar dinamica ultimelor luni începe să amintească de criza energetică din 2022, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit calculelor sale, în decembrie 2025 prețul mediu european al gazelor era de aproximativ 6,1 lei pentru un metru cub, iar în septembrie 2026 media lunară ar putea ajunge la circa 16,3 lei/metrul cub. Asta înseamnă o creștere de aproximativ 2,7 ori în doar nouă luni.

Scumpirea s-a acutizat în ultimele luni. De la 9,5 lei/metrul cub în iunie, la 11,3 lei în iulie, 13,2 lei în august și aproximativ 16,3 lei în septembrie. Față de luna iunie, creșterea depășește 70%.

Ioniță spune însă că actuala evoluție a pieței readuce în discuție un paradox al crizei energetice din 2022.

În acel an, prețul mediu european al gazelor a fost de circa 27,8 lei/metrul cub, în timp ce Republica Moldova a procurat gazul, în medie, cu aproximativ 15,2 lei/metrul cub. Diferența favorabilă Moldovei a fost astfel de circa 12,6 lei/metrul cub.

În trimestrul III din 2022, când prețul european a urcat la aproximativ 40,7 lei/metrul cub, costul mediu suportat de Moldova era de circa 29,9 lei/metrul cub, cu aproape 10,8 lei sub benchmarkul european.

„Exact în momentul în care Europa traversa cea mai severă criză a gazelor, formula de achiziție a Moldovei a amortizat o parte importantă a șocului european”, explică economistul.

Situația s-a inversat însă în 2023. Prețul mediu european a coborât la aproximativ 8,7 lei/metrul cub, în timp ce costul mediu al gazului pentru Moldova a rămas la circa 14,6 lei/metrul cub. Astfel, de la un avantaj de 12,6 lei/metrul cub în 2022 s-a trecut la un dezavantaj de aproximativ 5,9 lei/metrul cub în 2023.

Explicația, potrivit lui Ioniță, ține de gazele cumpărate și stocate în perioada prețurilor ridicate. Între mai 2022 și ianuarie 2023, Energocom a procurat aproximativ 600 milioane m³ de gaze la un preț mediu ponderat de 88,21 euro/MWh, echivalentul a circa 929 euro pentru mia de metri cubi, iar o parte importantă a acestor volume a fost depozitată.

Când piața europeană a început să se ieftinească, în stocuri au rămas gaze cumpărate la prețurile ridicate din perioada crizei. Astfel, consumatorii moldoveni au continuat să resimtă în 2023–2024 costul achizițiilor făcute anterior.

Ioniță atrage atenția că simpla comparație dintre prețul de achiziție și evoluția ulterioară a pieței nu este suficientă pentru a demonstra dacă o tranzacție a fost bună sau rea.

„Contează când ai cumpărat, pentru ce perioadă, la ce benchmark disponibil în ziua achiziției și cât din acel gaz a fost consumat imediat sau depozitat”, susține economistul.

În opinia sa, lecția din perioada 2022–2024 devine din nou relevantă în 2026. Piața europeană este încă departe de maximele din 2022, însă ritmul actual de creștere face ca strategia de achiziție și administrarea stocurilor să redevină esențiale.

„Acesta este paradoxul anului 2022: anul asociat cu cele mai mari probleme ale gazelor a fost, în comparație cu piața europeană, anul în care Moldova a beneficiat de cea mai mare diferență favorabilă de preț”, conchide Ioniță.