Gata cu compensațiile la gaz și căldură în factură! Petru Rotaru: Vor fi doar în valoare monetară

Începând cu acest sezon de încălzire, compensațiile pentru gaz și căldură nu vor mai fi acordate direct în factură, ci doar în valoare monetară. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, în cadrul unei emisiuni la RLive TV.

„Există un plafon de la care nu se mai compensează. În acest an, probabil va fi doar compensație monetară, nu și în factură. Va fi un mecanism nou creat ca să nu existe diferențiere, dar există un plafon minim de la care nu se subvenționează. În decembrie vom ști exact cât va fi prețul gazului și al curentului și, în funcție de asta, va fi decisă o sumă alocată,” a explicat Petru Rotaru.

Mecanismul de compensare a tarifelor la gaz și curent este gestionat de Ministerul Muncii. Rotaru a subliniat că aceste compensații trebuie să fie foarte țintite, pentru a ajunge la persoanele cu necesități maxime.

În sezonul de încălzire 2023-2024, compensațiile au fost acordate în factură, în funcție de vulnerabilitatea energetică. Acestea au acoperit, în medie, 33% din tariful la gaz, cu o variație între 12 lei/metru cub și 17 lei/metru cub, pentru un volum compensat de 180 de metri cubi.

În ceea ce privește încălzirea centralizată, Guvernul a compensat 58% din tariful practicat, cu un tarif între 1450 lei și 2900 lei per gigacalorie, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică al beneficiarului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.