Gaură financiară uriașă la salariile angajaților CFM! Soluția „magică” a lui Spînu: Restructurarea

03 Iun. 2024, 09:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iun. 2024, 09:59 // Actual //  bani.md

Calea Ferată din Moldova (CFM), cea mai mare întreprindere de stat cu 6.000 de angajați, se confruntă cu o situație financiară gravă, iar soluția propusă de ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, este restructurarea completă a companiei. Într-o declarație recentă, la TVR Moldova, ministrul a explicat că această măsură este esențială pentru a readuce profitabilitatea și sustenabilitatea CFM.

Restructurarea CFM va implica divizarea întreprinderii în cel puțin trei companii distincte: una responsabilă de infrastructură, alta de transportul de pasageri și una de transportul de mărfuri. „În formula actuală, Calea Ferată nu poate să reziste mult timp,” a declarat Spînu la TVR Moldova. Ministrul a subliniat că se fac eforturi pentru a achita restanțele salariale, dar întârzierile persistă. Salariile au fost achitate aproape integral doar pentru luna februarie.

Ministrul a explicat necesitatea restructurării pentru atragerea investitorilor privați. „Pentru ca să putem să atragem și investitori privați, trebuie să avem companii separate. Un investitor privat interesat de transportul de marfă, de exemplu, ar putea să-și cumpere vagoane și locomotive, să închirieze infrastructura și să folosească rețeaua feroviară.”

În plus, Spînu a menționat că modernizarea infrastructurii feroviare necesită o investiție de trei miliarde de euro. Aceasta vine într-un moment critic pentru CFM, care a înregistrat pierderi de aproximativ 150 de milioane de lei în 2023, pe fondul scăderii tranzitului din Ucraina după redeschiderea portului Odesa în august 2022.

Situația financiară precară a CFM a determinat autoritățile să ia măsuri drastice pentru a evita colapsul economic al companiei. Restructurarea propusă este văzută ca o soluție pe termen lung pentru stabilizarea și revitalizarea Căii Ferate din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Privatizările controversate din anii 90 și începutul anilor 2000 continuă să afecteze încrederea în procesul de vânzare a proprietății statului. Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, recunoaște că lipsa de transparență care a marcat numeroase privatizări din trecut îngreunează și astăzi transferul activelor publice către sectorul privat. În consecință, instituția intenționează să schimbe mecanismele de privatizare, prin introducerea licitațiilor electronice și listarea companiilor la bursă.

Potrivit șefului APP, problema nu ține doar de procedurile administrative, ci și de percepția publică asupra privatizărilor, formată în urma experiențelor controversate din primele decenii de independență.

„Este și o chestie de mentalitate, până la urmă, ce ține de privatizări. Avem un istoric nu chiar bun. Au fost foarte multe privatizări care lasă de dorit la capitolul transparență în anii ’90 și începutul anilor 2000, care cumva îngreunează până în ziua de azi procesul de deetatizare a proprietății de stat”, a declarat Ion Dodon.

Directorul APP susține că autoritățile își propun să modernizeze modul în care sunt scoase la vânzare bunurile publice, astfel încât procesul să devină mai transparent și mai atractiv pentru investitori.

Printre soluțiile examinate se numără listarea la bursă a companiilor, organizarea licitațiilor electronice și reducerea rolului factorului administrativ în favoarea unei abordări comerciale, orientate spre promovarea activelor și atragerea cumpărătorilor.

„Ne punem ca sarcină să îmbunătățim lucrurile la acest capitol prin metode de privatizare moderne, cum ar fi listarea la bursă, cum ar fi licitațiile electronice, cum ar fi scoaterea accentului de pe factorul administrativ și punerea accentului pe factorul comercial”, a explicat oficialul.

Ion Dodon a criticat și practica actuală de promovare a bunurilor scoase la privatizare, sugerând că statul se limitează adesea la formalități birocratice, fără să depună suficiente eforturi pentru atragerea potențialilor investitori.

„Noi scoatem un teren la privatizare, de exemplu, și publicăm doar în Monitorul Oficial numărul cadastral, prețul și suprafața și cam cu asta ne limităm și așteptăm să avem concurență foarte mare acolo”, a remarcat șeful APP.