Gavrilița a vizitat principalul furnizor de energie termică din Bălți. A vorbit și despre criza gazelor din octombrie

Ieri, 4 noiembrie 2021, Natalia Gavrilița, premierul Republicii Moldova a vizitat Centrala Electrică cu Termoficare din Bălți (principalul furnizor de energie termică din municipiu) unde a avut o întrevedere cu administrația întreprinderii.

În cadrul vizitei de lucru, Natalia Gavrilița a fost informată despre ultimele acțiuni întreprinse de furnizorul de energie termică în procesul de lansare a sezonului de încălzire. Potrivit informațiilor, acum câteva săptămâni au fost conectate prioritar grădinițele, instituțiile de învățământ și cele medicale, iar de la începutul lunii noiembrie, circa 85% din locuitorii orașului Bălți au primit căldură în case.

„Trebuie să scoatem cât mai multe lecții utile din criza gazelor din luna octombrie a acestui an. Acum este momentul cel mai potrivit să ne gândim la diversificarea surselor energetice și să continuăm proiectele de dezvoltare a infrastructurii care au și un impact benefic asupra mediului „, a punctat pe final de discuții, Natalia Gavrilița.

Conducerea CET-Nord a vorbit despre proiectele implementate în cadrul societății pe acțiuni cu sprijinul partenerilor europeni. Astfel, în cadrul proiectului de modernizare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică, au fost construite 2 centrale termice: una de cogenerare de ultimă generație, iar alta echipată cu un cazan de apă fierbinte ce funcționează pe bază de bio peleți. S-a reușit și ridicarea unei stații moderne de pompare a agentului termic echipată cu 3 pompe de termoficare și convertizoare cu frecvență, dar și reabilitarea sistemului de distribuție prin instalarea a 169 de puncte termice individuale în 130 de blocuri locative.

În total, „CET-Nord” SA asigură cu energie termică 22 de grădinițe, 22 de școli, 7 instituții medicale și 719 blocuri locative din capitala de nord a țării.

#furnizor de energie termica #criza gazelor #balti #vizita #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.