În 2020, Ministerul Apărării a gestionat resurse în valoare de 984,6 milioane de lei. A cheltuit 993,6 milioane lei

04 Nov. 2021, 17:33
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
04 Nov. 2021, 17:33 // Actual //  MD Bani

Membrii Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP) au audiat rapoartele financiare și auditului conformității asupra achizițiilor publice în cadrul Ministerului Apărării. În urma auditului, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat principalele constatări în cadrul unei ședințe organizate la data de 3 noiembrie 2021. Astfel membrii CCRM au concluzionat că Procesul de achiziții publice și utilizarea resurselor financiare în cadrul instituției, în anii 2019-2020, s-au realizat cu unele nereguli şi deficiențe.

În acest context, Andrei Munteanu, membru al CCRM și șefii echipelor de audit au prezentat principalele constatări ale Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Apărării încheiate la 31 decembrie 2020, aprobat prin Hotărârea CCRM nr. 33 din 30.06.2021 și Raportul auditului conformității achizițiilor publice în cadrul sistemului Ministerului Apărării în anii 2019-2020, aprobat prin Hotărârea CCRM nr. 34 din 05.07.2021.

Potrivit informațiilor, auditorii Curții de Conturi au relatat că, în anul 2020, Ministerul Apărării a gestionat resurse în valoare de 984,6 milioane de lei și cheltuieli în valoare de 993,6 milioane lei şi a administrat patrimoniu în valoare totală de 3,5 miliarde de lei.

În baza activităților de audit desfășurate, Curtea de Conturi a emis opinie de audit cu rezerve asupra situațiilor financiare ale Ministerului Apărării încheiate la 31 decembrie 2020. Auditul a atestat că, controlul intern managerial instituit în cadrul Ministerului Apărării nu asigură identificarea și gestionarea eficientă a tuturor riscurilor aferente procesului financiar-contabil, inclusiv a celor legate de întocmirea situațiilor financiare consolidate. Instituirea fragmentară a controlului intern managerial a influențat veridicitatea și plenitudinea informațiilor reflectate în rapoartele financiare.

Cu referire la conformitatea asupra achizițiilor publice în cadrul Ministerului Apărării și instituțiilor din subordine persistă probleme de sistem, fiind înaintate în total 13 recomandări.

Principalele aspecte problematice identificate sunt lipsa unui cadru regulator unificat care ar reglementa modul de organizare și desfășurare a achizițiilor publice, reglementarea necorespunzătoare a activității unor grupuri de lucru pentru achiziții în cadrul autorităților contractante, calitatea redusă a planificării achizițiilor publice, justificarea insuficientă a ofertelor, etc.

De asemenea, auditul a atestat unele imperfecțiuni ale sistemului electronic de achiziții publice – Sistemului Informațional Automatizat ”Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender).

Potrivit reprezentanților Ministerului Apărării, mai multe dintre neconformitățile constatate de auditori au fost deja remediate. În special, au fost întreprinse măsuri pentru creșterea gradului de transparență a procedurilor de achiziție.

În opinia Zinaidei Greceanîi, membru al Comisiei de control al finanțelor publice, problemele identificate de auditorii Curții de Conturi poartă un caracter sistemic și sunt caracteristice tuturor instituțiilor administrației publice centrale și locale. De aceea, Guvernul ar urma să vină cu o abordare de sistem a problematicilor legate de achizițiile publice, de înregistrarea patrimoniului, de aplicarea cadrului normativ și de utilizarea sistemului MTender.

În încheiere, Tatiana Cunețchi, președintele Comisiei de control al finanțelor publice, a anunțat că raportul comisiei, în urma audierilor de astăzi, va fi remis Guvernului care va trebui să formuleze soluții pentru problemele-cheie identificate.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.