În 2020, Ministerul Apărării a gestionat resurse în valoare de 984,6 milioane de lei. A cheltuit 993,6 milioane lei

04 Nov. 2021, 17:33
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
04 Nov. 2021, 17:33 // Actual //  MD Bani

Membrii Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP) au audiat rapoartele financiare și auditului conformității asupra achizițiilor publice în cadrul Ministerului Apărării. În urma auditului, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a prezentat principalele constatări în cadrul unei ședințe organizate la data de 3 noiembrie 2021. Astfel membrii CCRM au concluzionat că Procesul de achiziții publice și utilizarea resurselor financiare în cadrul instituției, în anii 2019-2020, s-au realizat cu unele nereguli şi deficiențe.

În acest context, Andrei Munteanu, membru al CCRM și șefii echipelor de audit au prezentat principalele constatări ale Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Apărării încheiate la 31 decembrie 2020, aprobat prin Hotărârea CCRM nr. 33 din 30.06.2021 și Raportul auditului conformității achizițiilor publice în cadrul sistemului Ministerului Apărării în anii 2019-2020, aprobat prin Hotărârea CCRM nr. 34 din 05.07.2021.

Potrivit informațiilor, auditorii Curții de Conturi au relatat că, în anul 2020, Ministerul Apărării a gestionat resurse în valoare de 984,6 milioane de lei și cheltuieli în valoare de 993,6 milioane lei şi a administrat patrimoniu în valoare totală de 3,5 miliarde de lei.

În baza activităților de audit desfășurate, Curtea de Conturi a emis opinie de audit cu rezerve asupra situațiilor financiare ale Ministerului Apărării încheiate la 31 decembrie 2020. Auditul a atestat că, controlul intern managerial instituit în cadrul Ministerului Apărării nu asigură identificarea și gestionarea eficientă a tuturor riscurilor aferente procesului financiar-contabil, inclusiv a celor legate de întocmirea situațiilor financiare consolidate. Instituirea fragmentară a controlului intern managerial a influențat veridicitatea și plenitudinea informațiilor reflectate în rapoartele financiare.

Cu referire la conformitatea asupra achizițiilor publice în cadrul Ministerului Apărării și instituțiilor din subordine persistă probleme de sistem, fiind înaintate în total 13 recomandări.

Principalele aspecte problematice identificate sunt lipsa unui cadru regulator unificat care ar reglementa modul de organizare și desfășurare a achizițiilor publice, reglementarea necorespunzătoare a activității unor grupuri de lucru pentru achiziții în cadrul autorităților contractante, calitatea redusă a planificării achizițiilor publice, justificarea insuficientă a ofertelor, etc.

De asemenea, auditul a atestat unele imperfecțiuni ale sistemului electronic de achiziții publice – Sistemului Informațional Automatizat ”Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender).

Potrivit reprezentanților Ministerului Apărării, mai multe dintre neconformitățile constatate de auditori au fost deja remediate. În special, au fost întreprinse măsuri pentru creșterea gradului de transparență a procedurilor de achiziție.

În opinia Zinaidei Greceanîi, membru al Comisiei de control al finanțelor publice, problemele identificate de auditorii Curții de Conturi poartă un caracter sistemic și sunt caracteristice tuturor instituțiilor administrației publice centrale și locale. De aceea, Guvernul ar urma să vină cu o abordare de sistem a problematicilor legate de achizițiile publice, de înregistrarea patrimoniului, de aplicarea cadrului normativ și de utilizarea sistemului MTender.

În încheiere, Tatiana Cunețchi, președintele Comisiei de control al finanțelor publice, a anunțat că raportul comisiei, în urma audierilor de astăzi, va fi remis Guvernului care va trebui să formuleze soluții pentru problemele-cheie identificate.

07 Aug. 2026, 10:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Aug. 2026, 10:23 // Actual //  bani.md

Cele șase comunități din raionul Anenii Noi acuză Ministerul Mediului că mimează consultările privind amplasarea centrului regional de gestionare a deșeurilor de la Șerpeni, după ce decizia a fost deja trecută în lege. Proiectul este finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții, notează ipn.md.

Miercuri, în emisiunea „Rezoomat” de la RLIVE TV, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că urmează consultări publice și că abia după acestea va fi luată o decizie.
Numai că Legea nr. 103/2026 este deja publicată în Monitorul Oficial, iar amplasamentul de la Șerpeni este deja stabilit prin lege.

Atunci despre ce consultări mai vorbim?

“Domnule ministru, nu îi luați pe oameni de naivi. Nu puteți spune că urmează consultările când legea este deja adoptată și amplasamentul este deja stabilit. Asta nu este consultare. Este teatru”.

Susținem modernizarea Republicii Moldova și un sistem modern de gestionare a deșeurilor. Dar oamenii trebuie consultați înainte să fie luată decizia, nu după ce totul este deja hotărât.
“Totul era deja decis. Acum ni se spune că urmează consultările. Asta înseamnă să iei oamenii în derâdere”.

În ultimii ani, statul a vorbit despre dezvoltarea turismului, investițiilor și economiei locale. Oamenii au investit în această regiune ca să construiască un viitor acasă, pentru comunitatea lor și pentru Republica Moldova. Astăzi, în loc să protejeze această dezvoltare, statul a ales să amplaseze aici unul dintre cele mai mari centre regionale de gestionare a deșeurilor.

Atragem atenția că amplasamentul este înconjurat de trei păduri și zona celor zece izvoare și, potrivit documentelor Ministerului, are cea mai mare diversitate de specii de păsări dintre toate variantele analizate. Nu ne temem doar pentru natură, ci și pentru apa pe care o bem, pentru sănătatea familiilor noastre și pentru viitorul copiilor noștri.

Până astăzi nu a fost făcut public un studiu hidrogeologic de teren, iar autoritățile locale nu au fost implicate atunci când s-a decis amplasamentul.
Cele șase comunități cer:

retragerea deciziei privind amplasamentul;
revizuirea amplasamentului;
reluarea procedurii de la început și consultarea comunităților înainte de orice decizie.
“Nu cerem favoruri. Cerem respectarea legii. Vrem integrare europeană. Dar integrarea se face prin oameni, nu prin ministere”. Dacă decizia nu va fi retrasă și amplasamentul nu va fi revizuit, suntem pregătiți să ieșim la proteste și să sesizăm instituțiile europene competente.

 DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.